Economie
Pedepse mai aspre pentru încălcarea sancțiunilor UE. Cum ar trebui să se protejeze firmele. Recomandările experților Deloitte
laptop. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Experții Deloitte atrag atenția asupra schimbărilor legate de regimul sancțiunilor internaționale. Începând cu 19 decembrie 2025, Legea nr. 224/2025 transformă faptele considerate anterior contravenții în infracțiuni penale, prin transpunerea Directivei UE 2024/1226, arătă Laura Lică-Banu, Director Advisory la Deloitte România, și Cătălin Chibzui, Managing Associate la Reff & Asociații Deloitte Legal.
Sancțiuni uriașe pentru nerespectarea regulilor UE
Experții spun că legea incriminează 12 categorii de fapte, printre care se numără punerea la dispoziție de fonduri pentru persoane sau entități vizate de sancțiuni, nerespectarea obligației de înghețare a fondurilor, tranzacții cu state terțe sancționate, comerțul cu produse militare și cu dublă utilizare, eludarea sancțiunilor prin disimularea fondurilor sau furnizarea de informații false, precum și nerespectarea obligațiilor de informare privind fondurile înghețate.
„La o primă lectură a noii legi, se înțelege că doar încălcarea sancțiunilor internaționale impuse de UE devine infracțiune, deși sfera de aplicare a OUG 202/2008 (care este completată de noua lege) cuprinde și sancțiunile internaționale instituite prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau alte regimuri privind sancțiuni internaționale care în prezent nu au caracter obligatoriu, adoptate în cadrul unor organizații internaționale sau de către alte state, în măsura în care ulterior autoritățile române vor decide că se aplică pe teritoriul României”, arată reprezentanții Deloitte.
Pentru persoanele fizice, pedepsele pot ajunge între unu și cinci ani de închisoare, iar pentru fapte legate de produse militare sensibile limitele cresc până la 12 ani.
Justitie: Sursa foto: Freepik
„În cazul persoanelor fizice, sancțiunea pentru comiterea acestor infracțiuni în varianta tip (forma de bază a incriminării) este închisoarea de la unu la cinci ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Cu toate acestea, limitele de pedeapsă sunt majorate la doi-șapte ani de închisoare dacă fondurile sau resursele economice implicate însumează cel puțin 100.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, la data săvârșirii infracțiunii, ori sunt implicate produse militare sau cu dublă utilizare”, adaugă experții.
Măsuri dure
Pedeapsa poate ajunge între cinci și 12 ani de închisoare dacă încălcarea vizează produse militare din categoriile ML1, ML2, ML3, ML4, ML6, ML9 și ML10. În acest caz, sau în situația produselor militare sau cu dublă utilizare, fapta este considerată infracțiune chiar dacă este comisă din culpă, iar limitele de pedeapsă sunt cuprinse între șase luni și trei ani.
Tentativa este de asemenea sancționată, cu excepția infracțiunilor privind nerespectarea obligațiilor de înghețare a fondurilor sau a resurselor economice ale entităților vizate de sancțiuni, precum și a faptelor de eludare a sancțiunilor UE prin neîndeplinirea obligațiilor de informare sau furnizare de informații autorităților competente. Reprezentanții companiei adaugă că, pe lângă riscul de răspundere penală, consecințele pentru încălcarea sancțiunilor pot fi grave chiar din faza urmăririi penale, Legea nr. 224/2025 impunând luarea măsurilor asiguratorii și confiscarea bunurilor, în conformitate cu prevederile Codului penal.
La ce nivel pot ajunge amenzile maxime pentru persoane juridice
Potrivit susei, „persoana juridică răspunde penal pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 224/2025 și săvârșite în realizarea obiectului său de activitate sau în interesul ori în numele acesteia de către organele de conducere, reprezentanții săi sau orice altă persoană care acționează sub autoritatea sa”.
Experții mai spun că, în cazul comiterii unei infracțiuni de către o persoană juridică, Legea nr. 224/2025 stabilește valori mult mai mari pentru cuantumul unei zile-amendă, care stă la baza amenzii finale, comparativ cu prevederile Codului penal. Potrivit art. 137 alin. (2) din Codul penal, cuantumul unei zile-amendă pentru persoanele juridice este între 100 și 5.000 de lei și se înmulțește cu numărul zilelor-amendă, care poate varia între 30 și 600.
„Și este foarte important de menționat faptul că, în cazul comiterii infracțiunii de către o persoană juridică, Legea nr. 224/2025 prevede valori mult mai mari ale cuantumului unei zile-amendă (care stă la baza amenzii finale) comparativ cu cele cuprinse în Codul penal. Astfel, art. 137 alin. (2) din Codul penal prevede că, în cazul persoanei juridice, „cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 100 și 5.000 lei, se înmulțește cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile și 600 de zile”, arată sursa.
Legea nr. 224/2025 stabilește valori mai mari pentru zilele-amendă în cazul persoanelor juridice, între 3.000 și 835.000 de lei, în funcție de gravitatea și tipul infracțiunii comise.
„Pe de altă parte, Legea nr. 224/2025 derogă de la aceste prevederi și impune cuantumuri pentru zilele-amendă care variază, în funcție de infracțiunea efectiv comisă, între 3.000 de lei și 835.000 de lei”, explică experții.
Sancțiuni aspre pentru astfel de infracțiuni
„Astfel, din perspectivă sancționatorie, comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute de Legea nr. 244/2025 este cea mai gravă infracțiune pe care o poate comite o persoană juridică în reglementarea dreptului penal român. Spre exemplu, în cazul infracțiunii de omor calificat, conform sistemului zilelor-amendă stabilit de Codul penal, o persoană juridică ar putea fi condamnată la o amendă penală în cuantum de 2.550.000 de lei (5.000 de lei x 510 zile-amendă). În schimb, conform Legii nr. 224/2025, dacă, spre exemplu, o persoană juridică încalcă sancțiunile internaționale impuse de UE cu privire la produse militare din categoriile ML1, ML2, ML3, ML4, ML6, ML9 și ML10, aceasta poate fi sancționată cu o amendă penală în cuantum maxim de 281.400.000 de lei (670.000 de lei x 420 de zile-amendă)”, subliniază sursa.
Reprezentanții Deloitte spun că, în cazul încălcării interdicției de a pune la dispoziția unei persoane vizate de sancțiuni, a unei entități sau a unui organism desemnat sau în beneficiul lor fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, o persoană juridică poate fi amendată cu până la 200.400.000 de lei (835.000 de lei x 240 de zile-amendă).
De asemenea, dacă un operator economic încalcă din culpă interdicția de a comercializa, importa sau transporta bunuri, atunci când aceste restricții constituie o sancțiune internațională a UE, amenda penală poate ajunge la 32.400.000 de lei (135.000 de lei x 240 de zile-amendă).
„În toate cazurile, se poate observa că limitele amenzii penale prevăzute de Legea nr. 224/2025 pentru persoane juridice depășesc cu mult maximul general de 3.000.000 de lei impus de Codul penal. Din perspectiva competenței de a efectua urmărirea penală, Legea nr. 224/2025 atribuie investigarea acestor infracțiuni în competența exclusivă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”, potrivit reprezentanților Deloitte.
Cum ar trebui să procedeze firmele
Experții Deloitte atrag atenția că, din cauza severității noilor reguli, respectarea sancțiunilor internaționale devine esențială pentru guvernanță și gestionarea riscurilor. Potrivit acestora, firmele ar trebui să includă riscurile în sistemele lor interne de control, să aloce resurse corespunzătoare, să verifice atent clienții și să dezvolte mecanisme solide de evaluare și monitorizare a tranzacțiilor.
„În concluzie, având în vedere severitatea regimului sancționator, respectarea sancțiunilor internaționale devine un element esențial de guvernanță și management al riscurilor. Din acest considerent, operatorii economici trebuie să integreze riscul de sancțiuni în cadrul lor de control intern, prin alocarea de resurse adecvate, implementarea unor procese eficiente de verificare a clienților și a partenerilor de afaceri și dezvoltarea unor mecanisme solide de evaluare și monitorizare a riscurilor privind tipologia tranzacțiilor derulate”, au încheiat experții.
