TO VIMA. Ar fi uşor pentru Atena să elaboreze o politică de gestionare şi de abordare a Turciei lui Recep Tayyip Erdogan?
Ţară imprevizibilă
Potrivit primului dintre aceste scenarii, Turcia va rămâne un "aliat dificil" (Difficult Ally), aşa cum se întâmplă în prezent. Acest lucru înseamnă că va continua să fie o ţară imprevizibilă, iar opţiunile ei nu se vor identifica mereu cu interesele Statelor Unite şi ale NATO. Însă, Ankara va continua să fie prezentă activ la misiunile Alianţei şi să depindă de garanţiile apărării colective pe care aceasta le oferă.
În al doilea scenariu, autorii studiului nu exclud posibilitatea unei "democraţii restabilite (sau renăscute)" (Resurgent Democracy). Acest scenariu în care îşi pun speranţele nu puţini, în special la Bruxelles, unde, potrivit unor informaţii, raportul a fost studiat în profunzime, îşi concentrează atenţia asupra posibilităţii ca o personalitate a opoziţiei sau o coaliţie de partide să reuşească să-l învingă pe Erdogan în alegerile care, potrivit planificării actuale, se vor organiza după 2023. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, speranţa este că noua conducere va revizui o parte din schimbările constituţionale aprobate în 2017 pentru a restabili republica parlamentară şi pentru a readuce orientarea occidentală în politica externă şi politica de securitate a ţării.
Cel de-al treilea scenariu vede Turcia drept "echilibrist strategic" (Strategic Balancer). În acest caz, Ankara decide să acţioneze cu şi mai mare deschidere spre dezvoltarea relaţiilor cu ţări precum Rusia, China şi Iran, care au dobândit un rol extins în evoluţiile de pe "tabla de şah geopolitică" a Eurasiei. În acest mod, Turcia va urmări să obţină un echilibru între relaţiile sale cu NATO şi contactele cu ţările mai sus menţionate, uneori susţinând poziţii occidentale, alteori formând "coaliţii schimbătoare" (shifting coalitions).
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
