În luna septembrie 1944, la Tribunalul Ilfov s-a înfățișat spre judecare următoarea acțiune penală directă:

„Domnule Prim Președinte, Subsemnatul Panait Chirițescu, proprietarul restaurantului Tic Tac și al cinematografelor Corso și Izbânda din București, vă reclam pe cale penală pe domnișoara Elena Matei Ioan pentru faptul de înșelăciune precum și pe tatăl ei, gardianul Matei Ioan, în calitate de răspunzător civil pentru suma de lei 300.000, pentru următoarele fapte:

În luna mai a.c. am cunoscut pe domnișoara Elena Matei Ioan care a venit la mine să-mi ceară un loc de funcționară.

Fiind informat că este un element cinstit și harnică în serviciu am angajat-o în calitate de casieră la cinema Corso.

Mai târziu, adică în cursul primei luni de serviciu, dându-mi seama de modul constiincios cum își îndeplinește serviciul, i-am propus să ne căsătorim, fapt care a fost acceptat de domnișoara Matei și în acest scop ne-am logodit.

Despre faptul căsătoriei noastre am anunțat și pe părinții săi care au acceptat cu multă bucurie.

Deoarece domnișoara Matei era sărăcăcios îmbrăcată i-am cumpărat o întreagă garderobă și pe care o voi enumera mai jos pentru ca astfel să o pot prezenta tuturor familiilor – prieteni cu subsemnatul.

Am dispus tuturor funcționariilor mei, de la toate întreprinderile mele, să o socotească drept viitoarea lor stăpână și să-i elibereze orice sume de bani de care ar avea nevoie.

Căsătoria noastră urma să aibă loc imediat după trecerea unui termen religios de la moartea soției mele.

În luna iulie însă sunt obligat de anumite interese să plec la Călimănești, de unde am revenit pe 2 august a.c.

În ziua de 3 august, însoțit de un prieten, dl. Gh. Simionescu, secretar general de la Primărie, m-am dus acasă la domnișoara Matei pentru a o vedea.

Dornic de însurătoare, patronul restaurantului Tic Tac e lucrat de logodnică

O soră mai mica a acesteia ne introduce în camera domnișoarei Matei unde, spre marea mea surpriză, dormea în același pat cu un militar.

Revoltat de această atitudine, în contra părinților săi, aceștia îmi explică că fata lor este căsătorită cu acel militar de aproape trei ani.

Am cerut d-nei și d-lui Matei să-mi restituie toate obiectele ce am dăruit fetei lor în vederea căsătoriei, pe care subsemnatul în acea clipă nu le-am putut lua cu mine.

A doua zi când am venit să le ridic, părinții Matei au refuzat să mi le mai dea.

Domnule Prim Președinte, iată aici mai jos lista tuturor obiectelor ce am cumpărat domnișoarei Matei, obiecte care mi-au fost sustrase cu rea credință pentru că domnișoara Matei să se asigure de o garderobă destul de elegantă și costisitoare pe aceste vremuri, mi-a luat diferite sume de bani pentru a se întreține pe sine, pe soțul său și pe părinții săi...”.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul istoric