EVZ Special
Patrimoniul Stațiunilor și Institutelor de Cercetare Agricolă. 40.000 de hectare s-au pierdut în hățișul privatizărilor dubioase
Aproximativ 30 de stațiuni și institute de cercetare agricolă și-au încetat activitatea în urma privatizărilor sau a retrocedărilor dubioase. Ministerul Agriculturii mai pregătește o lovitură: a realizat un proiect de lege pentru concesionarea altor active de milioane de euro.
Una din țintele privatizărilor profitabile de la începutul deceniului trecut a reprezentat-o unitățile de cercetare din domeniul agricol.
Din două motive proprietățile institutelor de cercetare erau apetisante în ochii investitorilor. În primul rând, dispuneau de terenuri poziționate în jurul Capitalei (de exemplu Institutul de Cercetări Alimentare, ICA, din Băneasa sau Institutul de Creștere a Păsărilor Balotești). În al doilea rând, dețineau pământ roditor (de exemplu Institutul de Cercetare în Irigații Giurgiu, teren concesionat către Grivco -compania fondată de Dan Voiculescu). Loturile care au scăpat de privatizare sau retrocedare riscă să fie „devalizate” în perioada următoare. Ministerul Agriculturii se pregătește, printr-o propunere de lege, să înstrăineze clădiri și terenuri de milioane de euro care aparțin cercetării. Metoda ICA repetată și la Balotești „Privatizarea ICA este doar un exemplu care a ajuns în fața Justiției. Un caz poate și mai clar al unei privatizări care nu a fost benefică agriculturii și cercetării a fost al Institului de Păsări de la Balotești”, apreciază Gheorghe Sin, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Acesta a și fost condamnat cu suspendare pentru trecerea frauduloasă a ICA în patrimoniul lui Dan Voiculescu. Unitatea de la Balotești a fost vândută, pe 19 martie 2004, când preşedintele de atunci al Autorității pentru Privatizare, Ovidiu Muşetescu, a semnat contractul de privatizare. Cumpărător a fost consorțiul LaDorna al omului de afaceri Jean Valvis. Valoarea tranzacţiei a fost de 8,8 milioane euro, din care statul a încasat sub un milion de euro, restul fiind investiții. Patrimoniul cuprindea - pe lângă ferme, fabrici și laboratoare - și 122 de hectare situate în zone ca Săftica, Tâncăbești, Chitila și Scroviștea. Nu am putut să-l contactăm la timp pe omul de afaceri pentru a ne preciza poziția sa în legătură cu această afacere. În alte situații, chiar dacă nu s-a realizat privatizarea, s-au înstrăinat proprietățile. Așa s-a întâmplat la Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice Fundulea, Călărași. Aici, s-au retrocedat dubios peste 200 de hectare. Puțin mai la Nord, la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Legumicolă Buzău s-au pierdut aproape 400 din cele 510 hectare deținute, iar la Institutul de Cercetări Agricole Fundulea s-au pierdut aproape 4.000 de hectare. „Atacul” asupra acestor unități de cercetare a făcut peste 30 de victime în rândul institutelor. În total, s-au pierdut în jur de 30.000-40.000 de hectare. Nici baronul de Brăila, Bunea Stancu, nu a stat departe de această comoară. Stațiunea de cercetare din județ a fost desființată printr-o decizie de Guvern din 2012, iar cele 2.000 de hectare au fost trecute în patrimoniul Consiliului Județean condus de baronul PSD. „Cercetarea a fost jefuită” În prezent, funcționează în jur de 50 de institute de cercetare în coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice. Însă, doar jumătate dintre acestea mai au activitate sau mai dețin un patrimoniu important. Proprietățile pe care acestea le dețin sunt sub jumătate din ce aveau înainte de Revoluție. „Noi mai avem doar 2.000 de hectare din cele șase mii pe care le veam în 1990. Ni s-au scos terenurile din patrimoniu pentru retrocedări. Nu am avut cum să ne opunem, decât să sesizăm autoritățile. Acum a început o anchetă la DNA. Cercetarea românească a fost jefuită în acești ani.” , se plânge Alexandru Bude, directorul adjunct al unității de cercetare de la Fundulea.
^ Lista „victimelor” După primul val de privatizări, în 2009 terenurile a 14 institute de cercetare trec în subordinea Agenției Domeniilor Statului pentru reorganizare în societăți agricole sau desființare. S-a urmărit controlul pe 4581 de hectare: ^ Stațiunea de Cercetare pentru Sfecla de Zahăr din Roman, Neamț - 49.92 hectare ^ Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Cârcea, Dolj – 375 hectare ^ Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Focșani, Vrancea – 279,77 hectare ^ Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Zalău, Sălaj – 82.11 hectare ^ Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Târgu Mureș, județul Mureș - 41,45 hectare ^ Institul de Cercetare și Inginerie Tehnologică pentru Irigații Băneasa, Giurgiu - 2.751 hectare ^ Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale Fundulea, Călărași - 154,77 hectare ^ Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Mărgineni, Neamț - 31,8 hectare ^ Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Sfeclei de Zahăr Giurgiu – 283 hectare ^ Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Ișalnița, Dolj – 36,23 hectare ^ Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Vernești, Buzău – 220,7 hectare ^ Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Drobeta Turnu Severin – 242 hectare ^ Stațiunea de Cercetare pentru Creșterea Bovinelor Mărgineni, Neamț -31,80 hectare ^ Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Biostimulatori Cluj – 0,54 hectare
Ministerul Agriculturii pregătește „privatizarea” cercetării zootehnice
Pe motiv că nu mai au angajați și resurse pentru a întreține patrimoniul Agenției care este responsabilă cu tot ce înseamnă reproducție în zootehnie, șefii de la Ministerul Agriculturii vor să concesioneze terenuri și clădiri. Potrivit șefilor Agenției Naționale pentru Ameliorarea și Reproducția în Zootehnie „Prof dr. G.K. Constantinescu”, instituția ar fi obligată să își dea terenurile spre închiriere sau concesiune pentru că nu mai are personal care să le întrețină, iar paza lor ar costa prea mult. S-a făcut inventarul terenurilor Guvernul a pregătit deja un proiect de hotărâre în acest sens. „În 2010 s-au făcut reduceri masive de personal. (...) Acest lucru a impus reorganizarea spațiului unităților subordonate. A fost realizată o analiză strictă a spațiilor existente la nivelul Agenției, constatându-se că există spații și terenuri excedentare”, se precizează într-un răspuns dat de Agenție pentru ziarul „Evenimentul zilei” la întrebarea de ce se scot la închirierea sau concesioare terenurile și clădirile instituției. Reprezentanții instituției au explicat că s-a decis căutarea unor soluții legale care permit prevenirea degradării. Cer este că, instituția este curtată de mai multe firme și persoane care vor, potrivit surselor EVZ, să ia terenurile Agenției.
Coadă la concesionare Șefii Agenției au explicat că sunt deja persoane interesate, dar nu au precizat cine anume a depus cerere pentru a lua terenuri și clădiri din patrimoniul instituției. „Agenția a primit solicitări de la numeroase forme de asociative ale crescătorilor de taurine, ale crescătorilor de ovine, ale crescătorilor de caprine”, au explicat șefii instituției. Potrivit draftului hotărârii de guvern ar urma să fie concesionați zeci de mii de metri pătrați de teren, dar și clădiri în care funcționează laboratoare, o moară, magazii sau grajduri. Documentul se află în faza de avizare interministerială.
Recomandările noastre
