Relaţiile UE cu cei şase vecini din fostul bloc sovietic rămân fragmentate din cauza particularităţilor politice din aceste ţări.

Progrese pe calea reformelor, dar şi regrese ale democraţiei, o perspectivă a liberalizării vizelor destul de neclar conturată şi o influenţă a Rusiei încă vizibilă şi chiar decisivă în ecuaţia UE - vecinii de la est, astfel poate fi rezumat bilanţul celor doi ani scurşi de la iniţierea proiectului Parteneriatul Estic, puntea de legătură dintre UE şi şase foste republici sovietice - Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia, Georgia şi Azerbaidjan.

"Nu ar trebui sa fim foarte mândri de ceea am obţinut până acum, ci mai degrabă critici, pentru că am asistat şi la un regres în evoluţia democraţiei, a drepturilor omului, statului de drept, în unele din aceste ţări", a declarat preşedintele Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek, denunţând mai ales situaţia din Belarus, dar şi din Ucraina, unde fostul premier Iulia Timoşenko este încarcerată sub acuzaţia de abuz în funcţie.

Ieri, la Varşovia, capitala Poloniei, ţara care deţine preşedinţia semestrială a UE şi principalul promotor al Parteneriatului Estic, liderii europeni şi cei ai ţărilor de la graniţa de est a UE, cu excepţia preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, care are interdicţie de a intra în spaţiul comunitar, s-au strâns pentru a evalua eforturile fostelor republici sovietice de a se apropia de Bruxelles.

Nicio perspectivă clară

Deşi Republica Moldova şi Georgia au primit notele cele mai bune, acestea nu le-au adus pentru monent rezultate concrete. "Ştim că Georgia, Moldova şi Ucraina au avut aşteptări mai mari de la acest summit - au dorit o perspectivă clară de aderare la UE. Nu avem suficiente condiţii întrunite pentru a oferi o perspectivă clară. Aşteptăm ca toate condiţiile să fie îndeplinite, după care să mergem mai departe", a declarat premierul polonez, Donald Tusk.

Moldova va începe însă, spre sfârşitul acestui an, negocierile pentru semnarea acordului de liber schimb cu UE.

Societatea civilă din Republica Moldova face propriul bilanţ. "Cu părere de rău, rezultatele nu sunt impresionante, dar în egală măsură nici aşteptările noastre nu au fost prea mari", a declarat, pentru EVZ, Ghenadie Creţu, coordonatorul misiunii din Republica Moldova a Organizaţiei Mondiale pentru Migraţie (OIM), unul dintre invitaţii conferinţei organizate de Centrul Polonez pentru Studii Estice şi Institutul Polonez pentru Relaţii Internaţionale, cu o zi înainte de summitul Parteneriatului Estic.

"A fost o greşeală pentru Republica Moldova să accepte să fie în acest grup de ţări, în locul celor din Balcanii de Vest, pentru că acestea se îndreaptă spre UE mult mai rapid, au un regim liberalizat de vize şi astfel au şanse reale de a deveni membre. Pentru noi, există însă alte proceduri, planuri de acţiune care nu prevăd termene foarte clare pentru ridicarea vizelor", a spus Creţu.

"Chiar dacă Republica Moldova înregistrează progrese în relaţia cu UE, asta nu înseamnă că se va întâmpla ceva, pentru că noi suntem la pachet, o situaţie cauzată de relaţia UE cu Rusia. Am auzit opinii, astăzi, că, dacă se elimină vizele pentru Moldova sau Ucraina înaintea Rusiei, acest lucru va supăra Moscova. Mulţi membri ai UE ţin cont de acest lucru. În acest pachet, noi suntem legaţi de un grup de ţări cu ambiţii foarte diferite, de al căror progres depindem noi. Din acest motiv, am zis că totul ar fi trebuit discutat într-un dialog bilateral, Moldova - UE", a conchis expertul moldovean.

Prea multă atenţie Rusiei

Experţii confirmă temerile moldovenilor. "Există o tendinţă printre statele UE să acorde o prea mare atenţie Rusiei, chiar dacă fiecare are o relaţie diferită cu Moscova", a comentat, pentru EVZ, Alan Mayhew, profesor la Universitatea Susex, expert în afaceri europene.

"Eu unul, care vin din Marea Britanie, tind să am o poziţie dură în privinţa Rusiei. Dar asta nu se poate întâmpla când eşti dependent de gazul rusesc. Dincolo de asta, ţările vizate de Parteneriatul Estic trebuie să înţeleagă, însă, că să priveşti spre Rusia, ca alternativă la integrarea europeană, este o nebunie. Asta pentru că economia rusă rămâne blocată într-o structură de modă veche, care nu-ţi permite sub nicio formă modernizarea", a mai spus expertul britanic. De altfel, Rusia a şi avertizat ieri UE că stă cu ochii pe summitul găzduit de Polonia. "Atenţia noastră este una firească, întrucât proiectul Uniunii Europene vizează state vecine cu Rusia, multe dintre care au obligaţii integraţioniste în cadrul Comunităţii Statelor Independente, Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă, al Uniunii vamale (Rusia, Belarus, Kazahstan), precum şi în spaţiul economic unic", a reacţionat diplomaţia rusă, exprimându-şi speranţa că deciziile summitului Parteneriatului Estic nu vor intra în contradicţie cu obligaţiilor celor şase foste republici sovietice faţă de Rusia.

Întrebat când anume moldovenii şi ucrainenii vor putea călători fără vize în UE, olandezul Rob Rosenburg, director adjunct al Departamentului Relaţii Internaţionale al Comisiei Europene, a răspuns diplomatic. "Depinde de aceste ţări. Există o foaie de parcurs pentru fiecare din ele. S-au făcut însă progrese, în ultima perioadă, aşa că să fim optimişti", a declarat el.

Şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a observat progresele făcute de Moldova înspre liberalizarea regimului de vize, dar s-a ferit să ofere un calendar clar al încheierii acestui proces. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/vYZpV7F8r0s" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

SPRIJIN

Uşa rămâne deschisă pentru Turcia

La conferinţa care a precedat summitul, vicepremierul britanic Nick Clegg a vorbit răspicat în favoarea extinderii UE în viitor, subliniind că Turcia, din punctul de vedere al guvernului de la Londra, rămâne în cărţi pentru aderare.

"Poziţia guvernului britanic este foarte clară - nicio pauză după aderarea Croaţiei. Celor care spun că extinderea este acum imposibilă din cauza diferenţelor culturale, se spune asta despre Turcia, vreau să le amintesc că UE a fost mereu o combinaţie de indentităţi diferite. Marea Britanie rămâne cel mai puternic susţinător al candidaturii Turciei", a precizat el, adăugând că Parteneriatul Estic nu trebuie să rămână o alternativă la integrarea europeană a celor şase ţări. Corespondenţă din Varşovia