Guvernul ungar condus de Viktor Orbán a devenit primul premier din Uniunea Europeană care interzice Marșul Mândriei (Pride) la nivel național, un pas considerat de oponenți ca parte a unei strategii politice menite să atragă voturile extremei drepte.

Decizia de interzicere a Pride

În februarie 2025, guvernul Fidesz a propus un amendament la Legea Adunării, care interzice organizarea unor adunări publice ce contravin Legii privind protecția copilului. Marți, parlamentul ungar a adoptat amendamentul cu sprijinul Fidesz și al parlamentarilor de extremă dreapta, în timp ce opoziția a încercat să blocheze votul prin proteste în plen.

Susținătorii măsurii afirmă că interzicerea Pride este necesară pentru protecția minorilor. „Protecția copiilor este o prioritate, iar oricine are copii înțelege de ce Marșul Mândriei poate avea consecințe negative asupra acestora”, a declarat Máté Kocsis, liderul grupului parlamentar Fidesz, conform Politico.

Contextul politic și electoral

Criticii susțin că Orbán folosește interdicția Pride ca un instrument electoral, în încercarea de a-și consolida sprijinul în fața creșterii popularității noului partid Tisza, condus de Péter Magyar. Potrivit sondajelor recente, Fidesz și Tisza se află într-o competiție strânsă, cu 40% și 41% din intențiile de vot, respectiv.

„Aceasta nu este protecția copilului, este fascism”, au transmis organizatorii Budapest Pride, acuzând Fidesz că încearcă să creeze o problemă artificială pentru a-și mobiliza electoratul de dreapta.

Istoricul politicii anti-LGBTQ+ în Ungaria

În ultimii ani, guvernul Fidesz a adoptat mai multe măsuri restrictive față de comunitatea LGBTQ+:

• 2020: Interzicerea recunoașterii legale a persoanelor transgender.
• 2021: Adoptarea „Legii pentru protecția copilului”, care cenzurează educația sexuală, restricționează adopțiile pentru cuplurile de același sex și limitează conținutul LGBTQ+ în mass-media.
• 2024: Scandalul care a dus la demisia președintei Katalin Novák, după ce aceasta a grațiat un oficial implicat într-un caz de abuz sexual asupra minorilor.

Aceste măsuri au fost criticate de instituțiile europene, care au acuzat Ungaria că încalcă drepturile fundamentale ale omului.

Reacțiile opoziției și ale societății civile

Decizia de interzicere a Pride este contestată atât de opoziția liberală, cât și de organizațiile pentru drepturile omului. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a declarat că marșul va avea loc indiferent de interdicție: „Pride-ul din Budapesta va fi mai mare ca niciodată”.

Sondajele arată că majoritatea populației nu susține interdicția: 56% dintre unguri sunt împotriva măsurii, iar în Budapesta, 78% dintre locuitori sprijină menținerea Pride în spațiul public.

Consecințele interdicției Pride

Noua lege prevede sancțiuni pentru organizatorii și participanții la marșuri interzise, cu amenzi de până la 200.000 de forinți (aproximativ 500 de euro). De asemenea, poliția va putea folosi software de recunoaștere facială pentru a identifica participanții.

Organizatorii Pride promit să conteste legal interdicția și avertizează că aceasta reprezintă un precedent periculos pentru democrația ungară. „Dacă libertatea de întrunire a unui grup poate fi interzisă pe motive atât de vagi, atunci drepturile tuturor cetățenilor sunt în pericol”, a declarat purtătorul de cuvânt al Budapest Pride, Johanna Majercsik.

Opoziția și societatea civilă avertizează că interdicția Pride reprezintă un pas periculos către autoritarism. Viitoarele alegeri din 2026 vor demonstra dacă strategia lui Orbán va avea succes sau dacă opoziția va reuși să canalizeze nemulțumirea publicului împotriva acestei politici represive.