În urmă cu aproape 20 de ani, brusc și fără avertisment, căderea Turnurilor Gemene a traumatizat o generație și a marcat un punct de cotitură într-o lume care părea să se „detensioneze” treptat și să devină mai liberă, mai ales de la sfârșitul Războiului rece.

De altfel, este necesar să revenim la căderea zidului Berlinului pentru a găsi un moment de aceeași importanță în istoria mai recentă, comentează reputata publicație portugheză JORNAL ECONÓMICO.

11 septembrie ne-a adus noi războaie, noi alianțe și noi divizări, terorismul fără chip, mai multă xenofobie, dar și consolidarea agendelor de securitate. De asemenea, a fost începutul unei perspective mai sceptice asupra guvernelor și a voinţei lor de a le spune adevărul cetățenilor. În acelaşi fel, și respectând aforismul potrivit căruia „există decenii în care nu se întâmplă nimic, dar există săptămâni în care se petrec decenii”, există o lume înainte și după pandemia pe care încă o descoperim, punctează jurnaliștii portughezi.

Oamenii au schimbat deja felul în care se raportează, trăiesc, muncesc și cheltuiesc banii. Companiile au înţeles deja că trebuie să se adapteze din punct de vedere financiar, operațional și de piață. Statele devin și mai puternice, dar și mai îndatorate și mai dependente de un sistem monetar care îşi testează limitele, iar marile puteri manifestă o mare neîncredere reciprocă. Și, la fel ca în 2001, frica și îndoiala prevalează în viața noastră de zi cu zi.  

Pe 11 septembrie 2011,  aproape 3.000 de oameni – printre care 5 români – au murit când teroriştii afiliaţi reţelei teroriste al-Qaeda au deturnat mai multe avioane şi le-au făcut să cadă pe două simboluri-cheie americane: Turnurile Gemene şi Pentagonul. Imaginea cu turnurile în flăcări și cu momentul în care un al doilea avion a lovit Turnurile gemene au făcut istorie ca simbol al demolării unei lumi și unei epoci exact la debutul mileniului doi.