Panama Papers. Un deceniu de la descoperirea rețelei prin care bogații lumii își ascundeau averile. Prejudiciu de sute de milioane de euro

Panama Papers. Un deceniu de la descoperirea rețelei prin care bogații lumii își ascundeau averile. Prejudiciu de sute de milioane de euroPanama Papers. Sursa foto: AI

La un deceniu de la scandalul Panama Papers, autorităţile fiscale din Franţa intensifică măsurile de recuperare a sumelor pierdute prin evaziune. Ministerul Finanțelor din această țară a transmis că a iniţiat 230 de proceduri de recuperare, în urma cărora ar putea fi încasată suma de 271 de milioane de euro.

Panama Papers, rețeaua prin care bogații își ascundeau averile

Potrivit Direction générale des finances publiques, suma provine din dosarele închise şi din regularizările realizate până la 31 decembrie 2025. În total, autorităţile au verificat aproximativ 600 de cazuri asociate scandalului Panama Papers.

Oficialii instituţiei au subliniat că suma de 271 de milioane de euro nu corespunde totalului fondurilor ce pot fi recuperate, datele complete nefiind făcute publice

Când a izbucnit scandalul

Ancheta Panama Papers, începută în 2016 de Consortium international de journalistes d’investigation, a expus mecanismele prin care persoane extrem de bogate, lideri politici şi celebrităţi îşi ascundeau averile în paradisuri fiscale.

Documentele, peste 11,5 milioane la număr, proveneau de la firma de avocatură Mossack Fonseca şi vizau peste 214.000 de companii offshore.

Panama Papers, mii de miliarde ascunse în offshore

În ciuda impactului mediatic, fenomenul evaziunii fiscale pare departe de a fi eradicat. Organizaţia Oxfam avertizează că, în 2024, aproximativ 3.550 de miliarde de dolari neimpozitaţi erau plasaţi în paradisuri fiscale. Suma depăşeşte produsul intern brut al Franța, estimat la peste 3.000 de miliarde de dolari. La nivel global, circa 1.000 de miliarde de dolari profituri au fost transferate către jurisdicţii cu fiscalitate redusă doar în 2022, iar aproximativ 10% din PIB-ul mondial ar fi deţinut offshore de persoane fizice.

Reprezentanţii Oxfam susţin că transparenţa nu este suficientă pentru a combate fenomenul. Organizaţia cere reforme profunde ale sistemului fiscal internaţional, inclusiv măsuri mai dure împotriva transferului de profituri şi a competiţiei fiscale agresive.

Câteva nume din România au apărut în dosar

România a apărut în scandalul Panama Papers, cea mai mare scurgere de informaţii din istorie despre afacerile offshore. Printre românii care au apărut în documentele firmei de avocatură din Panama s-a numărat omul de afaceri Frank Timis. Potrivit investigaţiilor Rise Project, Timis, iniţiatorul proiectului Roşia Montană, a apelat în anii ’90 la aceiaşi avocaţi din Panama City pentru a-şi începe afacerile în România. Documentele au dezvăluit şi structurile offshore prin care erau controlate alte exploatări miniere în Munţii Apuseni, dar şi firme din domeniul petrolului şi gazelor naturale.

Averea sa a fluctuat considerabil de-a lungul timpului, situându-l în 2010 pe locul 7 în Top 300 Capital, cu 600-650 milioane de euro, iar în 2011 ajungând pe primul loc, cu 1,65 miliarde de euro. În 2013, estimările îl plasau pe locul 20, cu doar 200 de milioane de euro.

În Panama Papers a apărut şi Corneliu Iacobov, aflat în detenţie după ce fusese condamnat la şapte ani de închisoare în dosarul RAFO. Acesta cumpărase prin Mossack Fonseca compania Ayalec Investments din Seychelles chiar în perioada în care aştepta pronunţarea sentinţei.

De asemenea, firma BSG Resources, controlată de miliardarul israelian Benny Steinmetz, apărea în documente ca acţionar în proiectul Roşia Montană şi implicată în afacerea RAFO, prin intermediul unui offshore din Cipru, Raglam Overseas. Steinmetz, cercetat penal în dosarul Prinţului Paul al României, avea o avere estimată la 3,5 miliarde de dolari şi controla companii din domeniul diamantelor şi al resurselor naturale.

Investigaţiile Rise Project au arătat că firma panameză Mossack Fonseca fusese implicată şi în scandalul RAFO Oneşti. În arhivele Panama apărea numele lui Corneliu Iacobov, fost preşedinte al FPP II Moldova şi politician PDSR/PSD, care în 2003 vânduse RAFO lui Marian Iancu.

Ne puteți urmări și pe Google News