Conf ictul de la vârful confederației patronale a dus la pierderea de către România a milioane de euro din fondurile POSDRU. ANAF încearcă să recupereze a zecea parte din sumă, care a fost cheltuită până la suspendarea proiectului

Un palat din centrul Bucureştiului este pus sub sechestru de ANAF, pentru o datorie de peste 1,5 milioane de lei. Este vorba de sediul confederaţiei patronale UGIR-1903, care a ajuns în această situaţie după o încâlcită afacere de fraudare a fondurilor europene. De altfel, pe Titlul Executoriu, emis de Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice scrie, negru pe alb, „nereguli din gestionarea fodurilor POSDRU”. Directorul general al UGIR-1903, Vasile Ştefănescu, ne-a declarat că vinovat este fostul preşedinte al confederaţiei Ioan Cezar Corâci, care a semnat un contract de accesare a banilor europeni „în tăcere, pentru ca nimeni din conducere să nu afle”.

Contract de 3,6 milioane de euro

Istoria post-decembristă a UGIR-1903 este un şir de conflicte între diverse facţiuni pentru controlul patrimoniului. Pe acest fond, a ajuns președinte și Ioan Cezar Corâci, în 23 august 2006. Scandalurile au reizbucnit în 2010, iar Corâci, căruia mandatul de patru ani îi expirase în 23.08.2010, semnează în luna octombrie un contract cu AM POSDRU, prin POSDRU Sud-Est cu sediul la Brăila, în valoare de 3,6 milioane de euro. Preşedinţii a trei federaţii patronale de ramură l-au atenţionat, în două rânduri, fără vreun efect, pe directorul general al AM POSDRU că Ioan Cezar Corâci nu mai are calitatea de a angaja responsabilitatea confederaţiei, iar aceasta nu îndeplinea trei condiţii de eligibilitate impuse de Comisia Europeană şi de prevederile contractului standard pentru a beneficia de fonduri europene.

FOTO: Ioan Cezar Corâci, fostul președinte al UGIR-1903

S-au păpat 360.000 de euro

În februarie 2011, membrii Colegiului Director află că din unitatea de management a proiectului fac parte atât Corâci cât şi cele două fiice ale sale, deşi contractul prevedea că nu poate face parte nicio rudă sau afin până la gradul II al şefului unităţii, funcţie în care o nominalizase pe fata cea mare, Liliana Maria Luţu-Corâci. Pentru o prestație de 6, 2 și 4 ore pe zi, familia Corâci încasa, potrivit noii conduceri, lunar în jur de 40.000 de lei, bani europeni. Pe 4 mai, Colegiul Director decide suspendarea lui Corâci din orice structură de conducere a confederaţiei, iar două zile mai târziu reuşeşte să suspende implementarea proiectului. Numai că până atunci se cheltuiseră deja 360.000 de euro din prefinanţarea proiectului, bani pe care ANAF încearcă acum să-i recupereze prin punerea sechestrului asupra palatului din buricul capitalei.

Despre UGIR-1903

Conform propriei pagini de internet, UGIR 1903 are statut de confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional, având ca membri, prin organizaţiile patronale afiliate, firme din toate domeniile de activitate, din toate judeţele României. UGIR-1903 este succesoarea în drepturi şi obligaţii şi continuatoarea în fapt a activităţii UGIR, fondat în anul 1903, motiv pentru care are în proprietate sediul din str. George Enescu, nr. 27-29.

Situația la zi

Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti se află şi astăzi dosarul privind înregistrarea conducerii alese în mai 2011. Ioan Cezar Corâci a recuzat de patru ori completul de judecată, continuând să susțină că încă este președinte al UGIR-1903.

Noua conducere a sesizat faptele de fraudare a fondurilor europene atât organelor statului roman, cât şi Oficiului de Luptă Anti-Fraudă (OLAF) al CE. Din informaţiile noastre, ancheta se află în curs de desfăşurare la DLAF, corespondentul OLAF de la Bucureşti.

Apărarea lui Corâci: „Eu și fiica mea am scris proiectul”

Fostul președinte Ioan Cezar Corâci ne-a transmis telefonic că ne va pune la dispoziţie documente care dovedesc că nici un ban nu a fost fraudat, însă nu a mai dat niciun semn. „Ne rugăm de patru ani de autorităţile statului să-şi recupereze datoria. În sediul UGIR-1903, ocupat cu forţa de un grup de tovarăşi, se află bunurile achiziţionate, printre care şi calculatoare. Tovarăşii chiar recunosc că sunt bunurile acolo”, ne-a declarat acesta.

În ceea ce privește conflictul de interese, Corâci ne-a spus că DLAF a clarificat problema și că atât el cât și fiicele sale nu au nicio problemă din acest punct de vedere. „Până la urmă eu şi fiica mea am scris proiectul”, ne-a precizat Ioan Cezar Corâci, adăugând că este preşedintele UGIR-1903.

Conceput să reziste la cutremure

Sediul UGIR-1903 este o clădire cu cinci etaje în plin centrul Bucureştiului, lângă Piaţa Romană. Reprezintă practic cea mai mare comoară a întregului patrimoniu al confederaţiei, un palat cu peste 3.000 de mp desfăşuraţi, cu două nivele la subteran şi cu fundaţie glisantă, special concepută pentru a rezista la cutremure. A fost ridicat în 1938, dupa planurile arhitectului Constantin Moșinschi, iar constructor a fost renumitul Emil Prager. Pe faţadă au fost executate o serie de reliefuri art-deco de către Mac Constantinescu care glorifică munca.

Din 2 august 2003 până în 22 iulie 2005, președinte al UGIR 1903 a fost afaceristul Ovidiu Tender, aflat în prezent în închisoare, dar a fost destituit, deoarece anchetele penale de care se lega numele său stricau imaginea Uniunii.