Proprietarii de păduri dispun de acestea după bunul plac, în baza unei legi care pune în pericol fondul forestier şi poate atrage sancţiuni din partea UE.

În timp ce statele membre ale Uniunii Europene fac eforturi pentru a-şi proteja şi întineri pădurile, România dă „undă verde” proprietarilor să dispună de acestea după bunul plac. Asta, în baza unei noi legi, în vigoare din 24 martie, care - potrivit specialiştilor, dar şi a premierului Emil Boc - „pune în pericol gestionarea fondului forestier naţional” şi ar putea atrage sancţiuni din partea Bruxelles- ului.

Concret, actul normativ - iniţiat de 11 parlamentari de toate „culorile” politice şi promulgat de preşedintele Traian Băsescu - modifică Legea fondului forestier, astfel încât şi suprafeţele de pădure mai mici de un hectar vor putea fi nu doar transmise moştenire urmaşilor, dar şi vândute „la metru” - lucru interzis de vechea legislaţie.

Iar efectele sunt traduse pe scurt chiar de primul-ministru, în avizul negativ pe care acesta l-a transmis parlamentului, în numele executivului, încă de la finele anului trecut: „Pădurea s-ar fragmenta excesiv sub aspectul proprietăţii, ceea ce ar crea dificultăţi în gospodărirea fondului forestier naţional”. Tărâţă iniţiatorul: „Ce dracului, eu am înţeles invers”

Deşi recunosc că legea ar duce la „dezmembrarea” pădurilor, iniţiatorii se apără subliniind că vor „drege busuiocul” prin normele de aplicare a actului normativ pentru promulgarea căruia au insistat „la cererea ele ctoratului”.

Indiferent de motivele invocate, cert este faptul că, potrivit declaraţiilor de avere, o parte dintre ei sunt proprietari de parcele de pădure, pe care acum le pot vinde liniştiţi pe bucăţele.

„Ce dracului, eu am înţeles invers... Noua lege trebuia să reglementeze ca vânzarea pădurii să se facă doar pe suprafeţe mari, tocmai ca fondul forestier să nu mai arate ca un şerveţel rupt. Nu ştiam că s-a aprobat aşa. Dacă totuşi s-a aprobat, sigur s-au prevăzut nişte norme ca aceste suprafeţe să fie cumpărate doar de rudele proprietarului sau de cei care au parcele apropiate, astfel încât suprafeţele să rămână compacte”, s-a mirat independentul Culiţă Tărâţă - cel mai „bogat” proprietar de pădure dintre iniţiatori.

LEGE CONTESTATĂ

Potenţialii clienţi pot achiziţiona şi un singur arbore  

Practic, noul act normativ modifică Legea fondului forestier în vigoare din 2008, prin care s-a interzis proprietarilor de pădure să vândă sau să lase moştenire mai puţin de un hectar de pădure mai multor persoane.

„Asta, tocmai pentru a putea exista un control asupra proprietarilor şi a defrişărilor făcute de aceştia”, au explicat atunci specialiştii în Protecţia Mediului.

Acum însă, un copil poate moşteni de la părinţi chiar şi un singur copac într-o pădure. „La fel se întâmplă şi în cazul unui potenţial client, care merge pe principiul îmi place copacul, îl cumpăr. În acest fel putem ajunge şi la mii de proprietari într-o pădure. Teoretic, ar trebui să-i controlăm, astfel încât să poată tăia copacul doar în baza unui aviz. Practic, însă va fi imposibil”, au explicat specialiştii consultaţi de EVZ.

Acesta a fost, de altfel, şi principalul motiv invocat de premierul Emil Boc pentru a respinge iniţiativa legislativă. În plus - a subliniat premierul - cei 11 parlamentari, iniţiatori ai noii legi, au invocat în susţinerea demersului lor alte prevederi legale care nu există.

„În cuprinsul expunerii de motive (care a stat la baza adoptării noului act normativ - n.r.) se face referire în mod eronat la prevederile art. 3 din Legea muntelui care spune că unul dintre obiectele politicii montane îl constituie stabilizarea locuitorilor din zonele montane şi favorizarea instalării familiilor tinere în zona montană, dar acest articol nu mai este în vigoare”, se arată în documentul semnat de Boc.

Opinia acestuia este susţinută şi de reprezentanţii societăţii civile. „Nu poţi controla pădurea la metru pătrat. Trebuie respectată proprietatea, dar pădurea este un bun naţional. Este la fel ca şi în cazul unei viori Stradivarius. Chiar dacă o persoană o deţine, ea este un bun naţional”, susţine reprezentantul în România al World Wide Fund for Nature (una dintre cele mai mari organizaţii de acest fel din lume). Iniţiatorii noii legi - deputaţii Ion Dumitru, Marian Ghiveciu (PSD), Ioan Muntean, Culiţă Tărâţă, Ioan Tabugan (toţi independenţi), Mircia Giurgiu, Constantin Chirilă, Gheorghe Coroamă (PDL), Pavel Horj (PNL) şi parlamentarul UDMR Attila Kelemen se menţin însă pe poziţii invocând în apărarea lor chiar limitarea drep ului la proprietate.

Asta, cu atât mai mult cu cât unii dintre ei - printre care şi social democratul Ion Dumitru, fostul director al Romsilva şi proprietar a peste 20 de hectare de pădure în judeţul Dâmboviţa, Culiţă Tărâţă sau Constantin Chirilă - se numără printre beneficiarii actului normativ în vigoare din 24 martie.

Chirilă: „Pe mine m-au convins moţii să votez”

Prin urmare, aceştia au susţinut, alături de ceilalţi colegi ai lor, în expunerea de motive care a stat la baza legii, că „vechea legislaţie încalcă dreptul la proprietate, acesta fiind absolut, inviolabil, deplin, exclusiv, perpetuu şi transmisibil (...), blocându- se astfel stabilizarea locuitorilor în zonele de munte”, este opinia unanimă a acestora.

Proprietar a 1,4 hectare de pădure în judeţul Dâmboviţa, deputatul Constantin Chirilă a explicat pentru EVZ că „dreptul de proprietate trebuie respectat”.

„Pe mine m-au convins moţii să votez această lege, după ce mi-au povestit că nu se pot stabili familii tinere la munte deoarece pot cumpăra sau moşteni doar un hectar de fond forestier”, a explicat el.

Cât despre Culiţă Tărâţă - care a susţinut iniţial că nu ar fi ştiut, de fapt, ce act normativ promovează şi a revenit apoi dând asigurări că „situaţia va fi reparată” prin normele de aplicare a legii - acesta stă cel mai bine la capitolul păduri: 37 de hectare în diverse zone ale judeţului Neamţ.

El a fost sprijinit în realizarea iniţiativei de colegul său Ioan Munteanu, care a explicat pentru EVZ că a votat deoarece, în circumscripţia electorală pe care o reprezintă - Neamţ, s-au înregistrat mii de procese din cauza interdicţiei de a vinde mai puţin de un hectar de pădure.

„Primesc sute de plângeri. Gândiţi-vă că eu sunt din Neamţ, una dintre zonele cu multă pădure. Nu este normal să nu poţi vinde cum vrei proprietatea sau să o laşi moştenire. Dacă vreau să vând un apartament, îl vând”, e de părere Munteanu.