Nu a existat guvern în ultimii 14 ani care să nu vorbească despre autostrada Comarnic – Brașov. Studii, declaraţii politice, licitaţii şi amânări. Aşa a decurs povestea drumului rapid care trebuie construit pe Valea Prahovei, pentru ca turiştii să nu mai fie nevoiţi să stea ore întregi în trafic. Oficiali din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au confirmat ieri, pentru EVZ, că acest proiect rutier a fost blocat de mai multe ori şi sabotat, ca să nu se poată demara construirea lui. Patru licitaţii au fost organizate, totuși nu s-a construit niciun kilometru de drum.

Subiectul este acum redeschis de fostul deputat Sebastian Ghiță care spune că, în 2015, generalul Florian Coldea se opunea proiectului, dorind să fie construită altă autostradă, Pitești-Sibiu. Istoria eșecului Comarnic-Brașov este într-adevăr presărată de anulări suspecte de licitații și de creșteri aberante de preț.

Primele licitații – primele rateuri

Povestea a început în 2004, când Miron Mitrea, ministru al Transporturilor pe atunci, a semnat un contract de parteneriat public-privat cu francezii de la Vinci pentru realizarea a 36 de km de autostradă între Comarnic si Predeal. Costul – 884 milioane de euro. Contractul s-a semnat în urma unei negocieri.

Un an mai târziu, în 2005, noul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, a cerut anularea procedurii, iar timp de cinci ani nu s-a întâmplat nimic.

După patru ani, în 2009,  când ministrul transporturilor era Radu Berceanu, asocierea Vinci – Aktor (Franta – Grecia) era desemnată, pentru a doua oară, ca firmă constructoare, în parteneriat public-privat. 58 de kilometri erau trecuți în noul proiect, iar costurile au fost estimate la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Numai că, după un an, în 2010, contractual a fost iarăşi reziliat.

Al treilea anunţ de concesiune

În decembrie 2012-2013, Compania de Drumuri a publicat un nou anunţ de concesiune pentru autostradă. În februarie 2013, românii au aflat că patru mari asocieri din România, Europa și China sunt interesate de proiect: Asocierea Vinci (Franta)- Aktor (Grecia) – Strabag (Austria), UMB Spedition-Tehnostrade (Romania), Impregilo S.p.A – Salini (Italia) şi firma chineză China Communications Construction Company Limited. La sfârșitul anului 2013 a fost anunțat câștigătorul licitaţiei, fiind tot Asocierea Vinci-Strabag-Aktor.

În aprilie 2014 a fost făcut public faptul că Asocierea Vinci-Strabag-Aktor trebuia să găsească finanțare, abia apoi statul urmând să semneze contractul. Preţul ajunsese la 1,8 miliarde de euro, iar lungimea autostrăzii scăzuse de la 58 la 52 de kilometri.

A treia licitaţie

În anul 2015, în luna ianuarie, statul a făcut publice, pentru prima dată cât va costa construcţia, întreținerea și operarea autostrăzii – 325 de milioane de euro anual, adică 8,45 miliarde de euro în cei 26 de ani prevăzuți în contract.

După numai şase luni, în iunie 2015-  şefii de la Ministerul Transporturilor au decis să renunțe iarăşi la concesiunea autostrăzii Comarnic – Brașov.

Iar numai după o lună, în iulie 2015, au lansat licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi au licitat o porţiune foarte mică de construire a autostrăzii.

Valoarea proiectului de „Revizuire Studiu de Fezabilitate pentru „Autostrada Bucuresti-Brasov km 0+000 – 173+300 sector Comarnic – Predeal, km 115+300 – km 146+800 si sector Predeal – Cristian, km 146+800 – km 162 + 300 + reabilitare DN 73B” era estimată între 16,4 milioane de lei şi 19,38 milioane de lei.

Pentru acest proiect au fost depuse 7 oferte. Search Corporation a depus oferta cu cel mai mic preţ, de 7,1 milioane de lei (ce include diverse şi neprevăzute), iar Consitrans a oferit un preţ 9,6 milioane de lei.

A patra licitaţie, în 2016

În 2016 trebuia să aflăm constructorii pentru construirea a 10 kilometri din drum, capetele autostrăzii spre munte. În iulie anul trecut, Compania a anunțat organizarea licitaţiei, a patra la număr. Nu ştim nici până în prezent firmele câştigătoare. În urma acestei licitaţii, ar fi trebuit să demareze lucrările pe două tronsoane, capetele autostrăzii.

Licitaţie ea fost contestată în instanţă şi la Consiliul Naţional de Contestare a Licitaţiilor, instanţa obligându-i pe şefii de la Drumuri să reevalueze ofertele.