În România, tinerii încă mai respectă multe dintre obiceiurile de nuntă reprezentative pentru fiecare zonă. Ele sunt adânc înrădăcinate în cultura și istoria românească, fiind transmise din generație în generație. Unele sunt amuzante, iar altele pline de emoții. Tradițiile unui popor reflectă credințele, valorile și dorințele oamenilor din diferite perioade istorice.

Pețitul, unul dintre obiceiurile de nuntă cel mai des întâlnite astăzi la evenimente

Pentru mulți tineri, obiceiurile de nuntă sunt importante. Chiar dacă nu mai vorbim despre nunți tradiționale, există unele obiceiuri la care puțini pot renunța. Unul dintre ele este pețitul. Această datină este una dintre cele mai vechi, datând din perioada medieval. În acele timpuri, pețitorii mergeau la casa miresei pentru a cere mâna acesteia în numele mirelui. Astăzi tradiția s-a modernizat, așa că băiatul își cere direct mireasa, apoi merg la părinți să îi anunțe marea veste.

Tradiția care se respectă de sute de ani simbolizează respectul și seriozitatea intențiilor mirelui. Pețitorii erau aleși pentru a demonstra că familia mirelui este respectabilă și că intențiile lor sunt onorabile. Procesul era marcat de discuții detaliate despre zestrea miresei și despre aranjamentele matrimoniale.

Bărbieritul mirelui, hora și turta miresei, tradiții amuzante

O parte din obiceiurile de nuntă au un haz aparte, cum este și bărbieritul mirelui, ocazie cu care se fac numeroase glume. Marea majoritate a mirilor trec prin acest moment în ziua nunții. În unele zone, nașul sau cavalerii de onoare simulează bărbieritul. Ei folosesc, pentru amuzament, o bardă, un topor sau o sabie, în funcție de preferințe. Această datină reprezintă maturizarea. Feciorul se transformă într-un bărbat responsabil, care va avea în grijă o soție, o casă și ulterior copii.

O altă veche tradiție românească este hora miresei. Acest dans tradițional are loc după ce mirii au fost gătiți de către nași. El provine din vechile tradiții daco-romane și simbolizează unitatea și bucuria comunității. Participarea tuturor invitaților la acest dans simbolizează acceptarea miresei și a mirelui în comunitatea locală.

După ce invitații au dansat hora miresei, urmează ruperea turtei. Obiceiurile de nuntă sunt diferită de la o zonă la alta, așa că în unele regiuni turta este ruptă de nașă deasupra capului miresei, în alte mama fetei este cea care face acest lucru. După ce turta a fost ruptă, ea este împărțită nuntașilor. Această tradiție prevestește bogăția și fericirea tinerilor însurățeii.

Obiceiurile de nuntă cele mai populare: furatul miresei și aruncatul buchetului

Răpirea miresei este un obicei pitoresc și plin de umor, care își are originea în vechile ritualuri de nuntă ale tracilor și dacilor. În trecut, acest act simboliza capacitatea mirelui de a-și proteja și apăra mireasa. În context modern, furatul miresei este un joc amuzant care aduce un plus de divertisment nunții. Totuși, păstrează elemente de simbolism, demonstrând devotamentul și spiritul protector al mirelui. În acest context ginerică arată cât este dispus să plătească pentru a-și recupera proaspăta soție.

Dezgătitul miresei și aruncatul buchetului sunt unele dintre obiceiurile de nuntă cele mai populare. Aceste tradiții datează încă din vremurile medievale. Dezgătitul miresei de către nașă este un ritual plin de emoții, în care tânăra se transformă în soție. „Ieri erai cu fetele, astăzi cu nevestele”, după cum spune celebrul cântec. După ce miresei i se înlocuiește voalul alb cu o brodoadă, tinerele nemăritate se adună în jurul ei pentru a prinde buchetul. În tradiția românească se spune că cea care îl va prinde se va mărita curând. Ulterior tânăra care a prins buchetul și partenerul ei primesc voalul miresei și floarea mirelui, potrivit wedme.ro.