Oamenii mari se joacă de-a căutatul comorilor cu GPS-ul

Oamenii mari se joacă de-a căutatul comorilor cu GPS-ul

Milioane de aventurieri din toată lumea caută "comori" bine ascunse cu GPS-ul. Jocul este şi o formă de a-ţi face drumeţiile mai palpitante sau de a descoperi obiective turistice deosebite.

În vara anului trecut, în timpul vizitei preşedintelui israelian Shimon Peres în ţara noastră, o cutie suspectă găsită sub podul Băneasa, exact pe traseul acestuia, i-a alarmat pe pirotehnişti. Spre mirarea lor, în cutie nu se afla o bombă, ci doar câteva bilete de tren, un bec, un pix, un carneţel şi o hârtie pe care era specificat faptul că acea cutie face parte dintr-un joc online internaţional, în care sunt implicaţi milioane de oameni.

Cineva ascunde o cutie într-un loc public, după care îi publică poziţia pe un site. Alţii o caută cu GPS-ul, lasă înăuntru un obiect, după care îşi scriu numele pe o listă.

Geocaching-ul, jocul "high-tech", aflat la mare căutare în SUA, are peste 100 de adepţi şi în ţara noastră, cu vârste cuprinse între 10 şi 60 de ani. Există în jur de 1.500 de "geocache-uri", cele mai multe în Bucureşti şi în oraşe din Transilvania.

Căutătorii moderni de comori sunt gata să dea patul cald pe plimbări nocturne în parc, ghidaţi de GPS. Se strecoară printre ruine şi întorc cărămizile cu susul în jos până găsesc "comoara".

Românul care a găsit primul "cache" din Europa

Jocul a apărut pentru prima oară în SUA, acum 10 ani, după eliminarea restricţiilor privind folosirea GPS-ului.

Pe site-ul geocaching.com sunt înregistrate coordonatele cutiilor din întreaga lume. Oricine vrea să joace trebuie să îşi facă un cont şi, în funcţie de coordonatele locuinţei, site-ul va afişa cutiile din proximitate. În ţara noastră sunt peste 100 de geocacheri, cei mai mulţi în Bucureşti (în jur de 50).

Cătălin Duminecioiu, 29 de ani, sau salgado88, a găsit cea mai veche "cutie" din ţară, la Bran, şi prima cutie ascunsă în Europa, lângă Dublin. Nici când merge în vacanţe în afară nu se poate abţine de la căutări. A găsit cutii în Ungaria, Cehia, Austria, dar şi în Cambodgia şi Thailanda. Peste 800 în total. Salgado88 a descoperit jocul acum cinci ani, pe când erau trei geocacheri la două cutii în Bucureşti. De atunci, aproape în fiecare seară, după ce pleacă de la jobul din Pipera, porneşte cu bicicleta la vânătoare de "comori" prin oraş.

"Se întâmplă să stau la birou şi să primesc notificare că a apărut un nou cache în Herăstrău şi se aprinde imediat beculeţul. Cel mai departe am mers pentru o comoară la marginea Bucureştiului, unde se află o linie de apărare construită înaintea Primului Război Mondial, o zonă de forturi şi baterii, unde n-ai ajunge din întâmplare", povesteşte tânărul.

Cutiile au diferite mărimi şi conţin fleacuri, un pix şi un logbook, pe care fiecare căutător îşi scrie numele. Ca să aibă farmec, o cutie trebuie să fie cât mai bine dosită. GPS-ul oricum oferă date orientative (o lipsă de precizie de vreo 10 metri), dar anumite colete au şi ghicitori care-ţi pun mintea la contribuţie. "Cea mai lungă căutare s-a întins pe 2-3 zile", îşi aminteşte Cătălin.

Cel care le ascunde lasă şi date despre dificultatea traseului. Ca să ajungi la unele cutii trebuie să fii puţin cascador. "Ştiu că este o cutie pe piciorul unui viaduct abandonat, iar ca să ajungi acolo trebuie să cobori pe coardă şi e musai să ai echipament de alpinism", spune tânărul.

Există şi cutii tematice: "travel bugs", în general obiecte dragi geocacherilor, care circulă în toată lumea, acolo unde doreşte proprietarul. Cei care le găsesc încearcă să le plaseze cât mai aproape de destinaţie. "Am ascuns şi eu un travel bug-o maşinuţă Mini Cooper- şi am ales să ajungă la Munchen şi la Londra. La Munchen a ajuns, mai are puţin până la Londra", spune Cătălin.

"Geocoin-urile" sunt monede care au inscripţionat un cod unic de identificare pentru a putea fi urmărite şi care circulă pe acelaşi principiu.

"Un american a ascuns inelul de logodnă în cutie"

Geocaching-ul nu este un joc de masă. E pentru cei care nu merg în străinătate doar ca să aibă cu ce se lăuda şi pentru cei care nu merg la munte doar ca să sfârâie grătarele.

"Este ca-n copilărie, când rezolvai diferite puzzle-uri sau ca-n jocurile cu hărţi şi piraţi. Ai satisfacţia că ai rezolvat o ghicitoare. E ca o drumeţie, dar, în loc să mergi pur şi simplu pe potecă, eşti mai atent în jur. În străinătate, ajungi ca orice turist în faţa unui monument unde se strânge toată lumea, dar căutând o cutie, poţi ajunge în spatele ei, unde se află un mic părculeţ şi o fântână", exemplifică tânărul.

De altfel, în spatele conceptului se află şi o strategie de promovare turistică. În ţara noastră, sunt cutii şi în creierul munţilor sau în Deltă, dar majoritatea sunt în oraşe sau în pădurile din jur: în Bucureşti (lângă Ateneu, Muzeul Satului sau Palatul Parlamentului), Cluj, Braşov, Timişoara şi Sighişoara.

Geocaching-ul stimulează şi creativitatea. "Un tip din America a ascuns o cutie şi a plecat împreună cu prietena lui să o caute. Cutia nu era publicată pe site. S-a făcut că n-o găseşte, până a descoperit-o prietena. Înăuntru era un inel", povesteşte Cătălin. 400 de cutii a găsit unul dintre cei mai prolifici geocacheri români. Este cel care a pus mâna pe cea mai veche "cutie" din ţară, la Bran, şi pe prima cutie ascunsă în Europa

TEORIA CONSPIRAŢIEI

Cutiile care pun pe jar forţele de ordine

Majoritatea jucătorilor au avut incidente cu forţele de ordine. "Căutam cu mai mulţi prieteni o cutie în jurul Braşovului şi eram cocoţaţi în vârful unui stâlp de tensiune. O maşină de jandarmi ne aştepta jos. Am găsit cutia, după care ne-am legitimat. Le-am zis că facem poze panoramice pentru un concurs. Nu ne-au somat să coborâm, s-au comportat civilizat", îşi aminteşte Cătălin. Nu poliţiştii sunt problema, ci mai degrabă paznicii. "Te duci noaptea la 2 în Herăstrău şi te trezeşti în tufiş cu lanterna în ochi. Ce poţi să-i zici? Că ţi-au căzut cheile", se amuză tânărul. În străinătate, poliţiştii "participă" la căutări. "Căutam o cutie în Salzburg şi ne-am trezit cu o maşină de poliţie lângă noi. Ne-au întrebat dacă am găsit ce căutam. Am aflat că voiau să ne ajute", mai povesteşte Cătălin Duminecioiu. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/oAMJlNJKul4" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Ne puteți urmări și pe Google News