„Judecătorii numiţi de preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.” Aşa prevede Constituţia, care, în opinia specialiştilor, îi face pe magistraţi intangibili, „înainte de a le fi verificate însă calitatea şi nivelul de pregătire”.
Singurul „for” care-i poate sancţiona pe judecători este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care, deşi are suficiente pârghii pentru a-i pedepsi pe cei care greşesc - sfidând, uneori, prin deciziile lor, nu doar procedura, ci şi Codurile care stau la baza funcţionării justiţiei - nu le aplică, „inclusiv din cauza slabei pregătiri a celor de la inspecţie”, după cum susţine directorul executiv al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR - CH), avocata Diana Hatneanu.
Cazuri precum „Serghei Gorbunov”, suspectul principal în dosarul dublului asasinat de la Braşov, „Răzvan Trancă” - găsit nevinovat pentru raport sexual cu o minoră, deşi legiştii au confirmat existenţa faptei şi condamnat la patru ani cu suspendare pentru tentativă la omor calificat - sau „Dorel Lazăr”, violatorul în serie eliberat de trei ori pe caz de boală, reprezintă doar trei dintre cele câteva sute de „mostre” ale greşelilor unor judecători. Acum, violatorul supranumit „Lăzărică” le râde în nas magistraţilor, susţinând într-un interviu acordat EVZ că nu şi-a agresat sexual avocata din oficiu şi nici pe studenta de 19 ani, cele două victime fiind, de fapt, două prostituate.
Statisticile Administraţiei Penitenciarelor arată că peste 120 de „Gorbunovi” sau „Lăzărici” sunt liberi, dar urmăriţi general, unii chiar şi de 11 ani. Toţi au găsit clemenţă la judecători, care i-au eliberat temporar.
Pericolul social ar trebui definit prin lege
„90% dintre cei care beneficiază de suspendarea pedepselor şi pe care îi căutăm acum ar trebui să fie - potrivit documentelor pe care s-au bazat deciziile instanţelor - fie grav bolnavi, fie angajaţi legal pentru a-şi întreţine familiile. Doar că lucrurile nu stau nici pe departe aşa”, spun poliţiştii.
Potrivit acestora, urmăriţilor ge neral li se adaugă o lungă listă de in culpaţi fie pentru crime, fie pentru alte fapte grave, comise cu violenţă, pe numele cărora judecătorii nu au emis mandate de arestare, în trucât nu-i consideră un pericol social. „Problema este că, în acest moment, pericolul social nu este definit de nicio lege, ci este lăsat la aprecierea judecătorului”, explică un specialist în Drept Penal. „Cu siguranţă, noile Coduri ar trebui să definească clar pericolul social. Aşa încât judecătorul să poată constata, decide, dar nu şi aprecia”, susţine magistratul Cristi Danileţ, vicepreşedintele SoJust.
Nici CSM nu aplică legea
Potrivit acestuia, legislaţia actu ală este suficient de punitivă, putând merge până la excluderea din magistratură a judecătorilor care greşesc. „Legea trebuie însă apli cată”, adaugă Danileţ.
Opinia sa este împărtăşită de ma joritatea reprezentanţilor societăţii civile, care consideră că CSM nu aplică legea. „Există legislaţie care poate merge până la excluderea din magistratură în cazurile flagrante. Ea trebuie doar aplicată”, spune Cristina Guseth, reprezentant al Freedom House. „CSM are in strumente, dar nu vrea să facă acest lucru. (...) Una dintre «hibe» este aceea că CSM este ales de către cei pe care trebuie să-i sancţioneze şi a ajuns un fel de conducere sindicală a lor”, conchide Victor Alistar, preşedintele Transparency.
"Există legislaţie care poate merge până la exclu de rea din magistratură în cazurile flagrante. Ea trebuie doar aplicată.",
Cristina Guseth, reprezentant Freedom House
DECIZII CONTESTATE
Ucigaş liber pentru a-şi repara acoperişul
Un exemplu mai mult decât elocvent pentru justiţia românească este cel al lui Mircia Vidan, un băr bat din Sălaj condamnat pentru omor calificat şi pus în libertate de instanţă, în 2001, „pentru a-şi repara acoperişul casei”. „Re pa raţiile au durat, se pare, mai mult decât se aşteptau magis tra ţii, pentru că Vidan s-a întors în puşcărie nu după trei luni cum ar fi trebuit, ci după mai bine de opt ani”, au explicat surse judiciare. Şi lista este mult mai lungă...
„Anul trecut, un alt bărbat condamnat pentru infracţiuni cu vio lenţă a beneficiat de întreruperea executării pedepsei «pentru a-şi ara ogorul». Şi el a fost dat în urmărire... La începutul anului, un argeşean - condamnat la 12 ani de închisoare pentru ucidere din culpă - a fost dat în urmărire după ce instanţa i-a acordat «o dispensă » de trei luni pentru a-şi executa pedeapsa, pe motiv că «tatăl său este bătrân şi bolnav»”, au completat aceleaşi surse.
Recomandările noastre
