În ultimele săptămâni, conflictele din Siria s-au concentrat la Idlib, ultima provincie din țară care nu se află încă sub controlul lui Bashar al-Assad sau al kurzilor, care au o relație neutră cu regimul.
Organizațiile jihadiste, unele dintre având legături cu Al-Qaeda, domină acest teritoriu din nordul Siriei și se bucură de sprijinul Turciei vecine. Alte regiuni ale țării sunt în continuare stabile și au puține focare de violență. Damascul astăzi ar fi mai sigur decât orice oraș brazilian.
Întrucât este ultima zonă aflată în mâinile acestor jihadiști, Idlid devine cel mai complex loc de recuperat pentru Assad. În afară de aceasta, Idlib este important pentru Turcia, deoarece regimul Recep Tayyip Erdogan folosește aceste miliții jihadiste pentru a lupta împotriva grupărilor kurde, precum YPG, în alte zone ale graniței.
Cât despre Assad, pe lângă încercarea de a-și consolida victoria în război, această provincie se află pe drumul către două dintre principalele şosele ale țării, M5, care face legătura între Damasc și Alep, și M4, de la Latakia, cel mai mare port al țării, la Alep. Desigur, se poate ajunge la Alep fără a folosi aceste rute, dar sunt, fără îndoială, cele mai bune.
Strategia sa pentru cucerirea teritoriilor a constat întotdeauna în bombardamentele sângeroase cu ajutorul Rusiei, până la predarea adversarilor. Când are loc predarea, așa-numiții rebeli obișnuiau să se ducă tocmai la Idlib. Acum, oricât de feroce ar fi fost atacurile regimului, vizând fără deosebire civili şi teroriști, oamenii nu au unde să fugă. Turcia, care primește deja milioane de refugiați, pur și simplu nu le va permite să intre în țară, indiferent dacă sunt militanţi, femei sau copii.
Practic, un civil de la Idlib este astăzi prins între iadul teroriștilor jihadişti și infernul bombardamentelor dictaturii sângeroase. Este dificil să ne închipuim o situație mai rea pe întreaga planetă. Chiar dacă Turcia și Rusia negociază ceva, fiți siguri că nu va fi în interesul acestor civili. Pentru a înțelege drama, căutați imaginea tatălui cu o fiică de 3 sau 4 ani pe care o întreabă, în încercarea de a risipi tensiunea, dacă zgomotul pe care îl auzeau era al unei bombe sau al unui avion.
Fiţi siguri că cea mai cruntă bătălie din Siria abia a început, în timp ce puțini sunt atenţi. (Articol de Guga Chacra, editorialist)
Traducerea: Iulia Baran - RADOR
Recomandările noastre
