Evenimentul Zilei > Economie > O fiscalizare unică în Europa: Impozitul pe cifra de afaceri
O fiscalizare unică în Europa: Impozitul pe cifra de afaceri

O fiscalizare unică în Europa: Impozitul pe cifra de afaceri

Schimbarea bazei de impozitare din noul Program de Guvernare provoacă reacţii ale mediului de afaceri. Aflat, deocamdată la nivel declarativ, Impozitul pe cifra de afaceri, cu două sau mai multe trepte de impozitare, va înlocui impozitul pe venit.

Săptămâna trecută, în prima şedinţă de Guvern a fost anunţată noua variantă economico- financiară a PSD privind fiscalitatea: Impozitul pe cifra de afaceri.

„Nemaiîntâlnit nicăieri în Uniunea Europeană”, a fost reacţia oamenilor de afaceri, care au replicat imediat la noua concepţie fiscală anunţată.

Peste jumătate din firme vor dispărea

Într-o analiză realizată de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar- Bancari din România (AAFBR) şi lector la Institutul Bancar Român (IBR), se anticipează că 60% din firmele active nu vor putea suporta fiscalizarea.

„Acest studiu de impact concluzionează faptul că, sub auspiciile actuale, aproape jumătate din firmele active în România sunt expuse unor impozite în creştere începând cu anul 2018, în timp ce 60% dintre acestea nu vor putea suporta povara fiscală suplimentară. Astfel, aproximativ una din trei companii care activează în România este expusă riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit. Noile măsuri fiscale, aşa cum sunt prezentate în stadiul actual, par să trateze efectul şi mai puţin cauza”, este de părere Iancu Guda.

Firmele mici vor deveni victime colaterale

Unul dintre principalele motive pentru care mediul de afaceri românesc nu este dezvoltat corespunzător este, în accepţiunea lui Guda, lipsa păturii de mijloc, din cauza polarizării excesive.

„Cele mai mari 1% dintre companii generează două treimi din veniturile întregului mediu de afaceri şi prezintă o sarcină fiscală mai mică decât restul companiilor mici. În acest context, prin înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca bază impozabilă, noul guvern doreşte, conform declaraţiilor oficiale, să combată practica multinaţionalelor de optimizare fiscală şi diminuare a impozitelor plătite. Personal, confirm afecţiunea de polarizare a mediului de afaceri şi faptul că firmele mari înregistrează o sarcină fiscală inferioară celor mici, dar nu cred că un tratament în masă este cea mai fericită soluţie, din cauza efectelor colaterale generalizate asupra tuturor companiilor care activează în România”, a explicat preşedintele AAFBR.

Impactul financiar va fi diferit

O analiză, la rece, bazată doar pe cifre, efectuată de Iancu Guda ne prezintă impactul diferit, de la un sector la altul, în funcţie de nivelul veniturilor şi cel al profiturilor.

Astfel, aflăm că sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul înregistrează tradiţional rulaje mari, cuplate cu margini de profit mai scăzute. În acest context, aceste sectoare vor fi cele mai afectate de noile măsuri, povara fiscală, în măsura în care noile norme vor fi aplicate ajungând de aproape trei ori mai mare decât cea actuală.

„În general, cel mai puţin afectate sectoare sunt cele de prestare ale serviciilor, intermedieri sau producţie, unde nivelul veniturilor este mai mic, în timp ce marginile de profitabilitate sunt mai mari. Doar două sectoare vor înregistra un nivel mediu al impozitării inferior celui actual, respectiv sănătatea şi asistenţa socială (-6%) şi tranzacţiile imobiliare (-27%)”, se arată în analiză.

Noua viziune fiscală îi urmează celei în care PSD anunţase o altă inovaţie, Impozitul global pe gospodărie, o altă teză aspru criticată de către specialiştii economico-financiari.

Reacţia oamenilor de afaceri

Coaliţia pentru Dezvoltarea României, prin preşedintele său, Florin Pogonaru, a afirmat că din ţara cu cea mai înaltă creştere economică din Europa, România, prin valul de măsuri ce se vor introduce, crează acum senzaţia de disperare. „Aceste lucruri reflectă o adevărată disperare de a corecta bugetul şi situaţia deficitului bugetar”, adăugând că şi-ar fi dorit o comunicare deschisă cu Guvernul despre cifre, aici fiind deficitul bugetar. Daniel Anghel, liderul Departamentului de impozite şi taxe indirecte din cadrul PwC Europa Centrală şi de Est, specializat în TVA, proceduri vamale şi comerţ internaţional este de părere că aceste măsuri trebuiesc judecate în timp şi, de analizat care ar fi consecinţele pe termen lung. „Fără o analiză minuţioasă putem să creem riscuri majore în economie. În momentul de faţă niciun stat membru UE nu practică un impozit pe cifra de afaceri, în locul impozitului pe profit”. Adăugând că o astfel de măsură ne va scoate din discursurile europene şi internaţionale. Angela Roşca, managing partner Taxhouse şi membru în conducerea Romanian Business Leaders, este de părere că: „Aceste măsuri produc un sentiment de panică şi criză. Ele nu arată decât incapacitatea autorităţilor române de a colecta un impozit modern, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare”. Angela Roşca spune că soluţia este să se continue cu impozitul pe profit şi de a se întări capacitatea de control pe preţurile de transfer, practicate de multinaţionale, în loc ca România să se întoarcă la un impozit din secolul 19.

Publicat in categoriile: Economie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: