O femeie din Cluj, condamnată la închisoare, după ce și-a păgubit soacra. Cum a reușit inculpata să sutragă sume uriașe de bani

O femeie din Cluj, condamnată la închisoare, după ce și-a păgubit soacra. Cum a reușit inculpata să sutragă sume uriașe de bani Sursa foto: Dreamstime.com

O româncă din Cluj-Napoca a primit o condamnare la 1 ani și 9 luni de închisoare cu suspendare, asta pentru că a furat cardul soacrei sale, de pe care a scos suma de 177.000 de lei. Mai mult, femeia a falsificat chitanțele emise de bancomat, conform presei locale.

După ce oamenii legii au demarat ancheta, soacra inculpatei a declarat că nu o bănuiește pe nora ei de comiterea faptei, adăugând că nu dorește ca aceasta să ajungă după gratii.

O femeie din Cluj, păgubită de nora sa

Nu de puține ori, inculpata a fost rugată de soacra ei să meargă la bancă pentru a retrage bani de pe cardul respectiv, însă femeia falsifica chitanțele, luând mai mulți bani din contul rudei sale.

Astfel, anchetatorii au găsit-o pe clujeancă vinovată de comiterea a trei infracțiuni, anume efectuarea de operațiuni financiare frauduloase în formă continuată, acces ilegal la sistem informatic în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Faptele au fost probate prin imaginile video din apropierea bancomatelor, de unde inculpata obișnuia să scoată bani, dar și prin testarea cu aparatul poligraf.

Ne puteți urmări și pe Google News

„În urma testării inculpatei cu aparatul poligraf, s-a constatat că răspunsurile acesteia la întrebările esențiale cauzei (dacă a folosit cardul bancar al soacrei fără acordul acesteia, dacă a retras bani folosind acel card fără a-i spune soacrei și dacă știe cine a sustras fraudulos bani fără drept), au produs unele modificări psihofiziologice, care ar putea fi asociate comportamentului simulat”, scrie publicația Clujust.ro.

Suspiciuni de fraudă în proiecte cu fonduri europene în Delta Dunării

Cincisprezece locații din România au fost percheziționate, la solicitarea Parchetului European (EPPO). Demersurile, anunțate joi, 26 mai, de către reprezentanții instituției europene au avut loc în cadrul unei anchete în curs de desfășurare, privind o presupusă fraudă care ar implica fonduri europene de peste 3 milioane de euro.

De la începutul anului 2018, Parchetul European suspectează trei persoane de constituirea unui grup infracțional organizat, în scopul fraudării fondurilor europene pentru dezvoltarea Deltei Dunării (Programul Operațional Regional 2014-2020).

Parchetul European explică cum au acționat suspecții de fraudă

În acest scop, suspecții au dezvoltat o schemă cu șapte societăți comerciale, controlate fie direct, fie prin intermediari. Grupul infracțional continuă să activeze și în prezent, potrivit acuzațiilor aduse de procurorii de la Bruxelles, fiecare dintre suspecți având un rol bine stabilit și acționând în mod coordonat.

Doi dintre suspecți au pus la dispoziția grupului patru societăți care au accesat în mod abuziv fonduri europene și le-au folosit în alte zone din România, în afara Deltei Dunării. Suspecții au pus la punct un sistem prin care, pe baza unor documente inexacte, au creat o aparență falsă privind locul de implementare a proiectelor, existența resurselor financiare aferente contribuției proprii și organizarea transparentă a procedurilor de achiziție. Manipularea procedurilor de achiziții publice a dus la stabilirea unor prețuri crescute în mod artificial.

Cel de-al treilea suspect a furnizat echipamente celor patru societăți controlate de ceilalți doi, la un preț supraevaluat. Având în vedere că echipamentele au fost achiziționate cu fonduri europene (aproximativ 70% dintre ele), interesul grupului a fost de a menține prețurile de achiziție la un nivel cât mai ridicat, pentru a obține rambursarea unor sume cât mai mari din fondurile europene. Ulterior, diferența dintre prețul real și prețul de achiziție declarat autorității de management a rămas la dispoziția grupului.

Furt de 3 milioane de euro, sub pretextul dezvoltării Deltei Dunării

Pentru a supraevalua valoarea echipamentelor, au fost folosite alte trei societăți, toate controlate de cel de-al treilea suspect: echipamentele au fost importate în România prin intermediul primei societăți și apoi vândute unei a doua societăți, înregistrată în Bulgaria. Atunci a avut loc o primă majorare de preț. Ulterior, societatea cu sediul în Bulgaria a vândut echipamentele către societățile controlate de ceilalți doi membri ai grupului, la prețuri din nou majorate.

Pentru a crea o justificare aparentă a acestei creșteri de preț, a fost utilizată o a treia societate, creând aparența că au fost prestate servicii asociate echipamentelor vândute beneficiarilor de fonduri europene și în conturile căreia au fost transferate sumele rezultate din creșterea de preț, potrivit unui comunicat de presă emis de EPPO.

Prejudiciul total estimat este de 14.437.000 lei (aproximativ 3 milioane de euro).Pe data de 25 mai 2022, cei trei suspecți au fost informați de acuzație. S-a stabilit o cauțiune pentru fiecare, în valoare totală de 1,7 milioane de euro.