Luni seară, flăcările au pus stăpânire pe una dintre cele mai prețioase comori din lume ale arhitecturii: Catedrala Notre-Dame din Paris ars. Din păcate, autoritățile au reușit să controleze incendiul abia după o luptă îndelungată cu flăcările.

Din păcate, nici pănă la aceasta oră originea focului care a mistuit Notre-Dame nu a fost stabilită. Autoritățile din Paris au deschis o anchetă în care, pe primul loc, a fost pusă ipoteza unui accident. Cu toate acestea, intervenția pompierilor a scos la iveală mai mult probleme.

Incendiul de la Notre-Dame a izbucnit luni cu puțin timp înainte de ora locală 19:00 (20:00 ora Româneiei), în contextul în care la celebra catedrală aveau loc lucrăi de renovare. Francezii afectați de ceea ce poate fi numită o zi neagră în istorie, au lansat deja primele ipoteze cu privire la cauza incediului care a distrus catedrala Notre Dame.

Ancheta a fost încredințată brigăzii criminale a poliției judiciare, din cauza complexității investigațiilor și amplorii pagubelor, scrie Le Parisien. Pe lateralele catedralei erau amplasate schele pentru lucrările de renovare. Anchetatorii studiază ipoteza unui incediu provocat de o lucrare de sudură efectuată pe șarpanta din lemn. Șarpanta este foarte veche, o parte din lemn este în descompunere, spongios, o sudură sau un scurtcircuit poate provoca o scânteie nedepistabilă timp de mai multe ore, chiar zile, care se poate transforma într-un incendiu mocnit.

Timp de sute de ani, Notre-Dame a fost cel mai înalt monument din Paris, cu fleșa sa care se ridica până la 96 de metri înălțime, fapt care i-a pus în dificultate pe pomieri.

Acoperișul catedralei e situat la 45 de metri înălțime. Or, brațele macaralelor aeriene din dotarea pompierilor pot ajunge cam până la 30 de metri.

Cu toate că flăcările se extindeau cu o viteză amețitoare, pompierii nu au intervent cu dispozitive din exterior iar aici este o diferență de abordare. Spre deosebire de pompierii americani, care atacă focul din exterior, școala franceză spune să ataci focul din interior. E o tactică mai periculoasă, dar mai eficientă pentru a salva obiectele de patrimoniu din interior.

Între timp, a fost lămurită și o altă întrebare care la un moment dat stătea pe buzele tuturor: de ce nu s-a intervenit cu avioanele speciale Canadair? Era prea periculos într-o zonă urbană și exista riscul ca tonele de apă aruncate de la înălțime să distrugă clădirea și să pună în pericol viețile oamenilor de la sol.

Notre-Dame era echipată cu alarme de incendiu, care, de altfel, au și funcționat. Prima alarmă a sunat la 18:30 și a fost recunoscută imediat, cu atât mai mult cu cât numai cu câteva zile în urmă avusese loc un exercițiu de incendiu. E foarte dificil, în schimb, să dotezi clădirile vechi cu sisteme automate de stingere a incendiilor.

Toate clădirile-monument mari sunt dotate cu planuri de evacuare a obiectelor culturale în caz de incendiu. Unii pompieri sunt mobilizați să stingă flăcările, dar alții au ca sarcină scoaterea de urgență a obiectelor culturale. Și o a treia grupă de pompieri sunt puși să protejeze operele, rămânând, de pildă, în apropierea lor, gata să intervină dacă flăcările se apropie amenințător, scrie Digi24