Norma de hrană a militarilor, sub presiunea tăierilor bugetare. Măsurile anunțate de Miruță
- Mădălina Sfrijan
- 17 februarie 2026, 15:20
Sursă: Albertophotography | Dreamstime.com
Norma de hrană pentru militari există „de la Cuza încoace” și este concepută pentru a asigura un aport caloric adecvat în funcţie de activitate, a explicat marţi ministrul Apărării, Radu Miruţă. După ședința comisiei de Apărare, el a mai dat asigurări că nu va semna un document care presupune eliminarea acesteia, subliniind că reducerea cheltuielilor nu are legătură cu micşorarea salariilor, din schimbarea de calcul a pensiilor sau a numărului de militari.
Norma de hrană a militarilor rămâne neschimbată
Norma, plafonată din 2017, susţine funcţionarea popotelor pentru aproximativ 70% dintre angajaţii Ministerului Apărării și are rolul de a pregăti militarii pentru situaţii de război sau alte necesităţi specifice.
Miruţă a subliniat că reducerea cheltuielilor la minister poate fi realizată în alte moduri
„Pentru norma de hrană eu nu pot să susţin aşa ceva. Dumneavoastră l-aţi auzit pe domnul preşedinte Hunor ce consideră dumnealui şi ce susţine şi mă auziţi pe mine spunând cu toată gura că eu, Radu Miruţă, ministrul apărării şi USR, nu numai că nu susţinem, ci ne opune unei astfel de măsuri”, a afirmat el.

Radu Miruță. Sursa foto: Facebook/Radu Miruță
Ministrul nu e de acord cu o astfel de măsură
Potrivit acestuia, proiectele de reorganizare administrativă și de relansare economică puse în dezbatere publică nu prevedeau până acum această modificare, iar introducerea ei „a apărut brusc”.
Miruță a mai spus că, la nivelul coaliției, s-a decis ca zona militară să fie exceptată, din cauza necesității de înzestrare și a creșterii cheltuielilor.
„Suntem contra vântului cu război la graniţă, să micşorăm numărul de militari, să micşorăm veniturile militarilor, ale rezerviştilor, ale pensionarilor, ale veteranilor. Din faptul că iniţial s-a acceptat ca asta să fie o excepţie, ajungem să tăiem mai mult tot mai de unde spuneam că este excepţie? (…) Însă Armata Română este cea care generează această securitate în spatele căreia se pot desfăşura şi mediul economic, şi mediul sanitar, şi mediul educational”, a mai spus ministrul.
Miruță, concluzii după întâlnirea cu Rutte
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat că România reprezintă un „punct central de stabilitate” al NATO în zona Mării Negre, într-un context de securitate în continuă schimbare. Oficialul a subliniat că țara noastră trebuie să participe activ la conturarea evoluțiilor regionale, nu să le privească pasiv.
Mesajul a fost transmis după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe care Miruță a descris-o ca fiind „directă și aplicată”, concentrată pe interesele strategice ale României. Ministrul a punctat importanța consolidării Flancului Estic și a rolului esențial al României în această arhitectură, insistând asupra unei viziuni unitare ce include întregul segment de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
Potrivit ministrului, resursele trebuie distribuite echilibrat pe întreaga axă strategică, iar România trebuie recunoscută ca un pilon central al stabilității în regiunea Mării Negre, într-o perioadă în care dinamica securității internaționale se schimbă rapid.