Berlinul a aprobat, marți, construirea gazoductului Nord Stream 2, care dublează cantitatea de gaze livrate de Rusia Germaniei. Este un plocon pentru Putin, care controlează deja o treime din gazele UE. Germania devine nodul strategic gazeifer al Rusiei.

Autoritatea Maritimă din Germania-BSH a aprobat marţi construirea unei secţiuni de 31 de kilometri prin apele teritoriale ale ţării, apreciind că nu reprezintă un pericol pentru navigare şi pentru mediu. Dar nu mediul este problema.

Decizia Berlinului vine împotriva curentului. Tensiunile dintre Moscova și Uniunea Europeană au ajuns la cote înalte după otrăvirea cu un agent neurotoxic a unui fost spion rus în Marea Britanie.

Londra a indicat Kremlinul drept vinovat şi a expulzat 23 de diplomaţi ruşi. Moscova a reacţionat expulzând, la rândul său, diplomaţi britanici.

Occidentul s-a solidarizat cu Londra: 22 de țări UE, plus Statele Unite, Canada, Australia etc. Au expulzat 117 diplomați ruși, începând de luni, în cadrul unor represalii coordonate, fără precedent nici măcar în perioada Războiului Rece.

NATO a anunţat că a decis să le retragă acreditările unui număr de şapte membri ai misiunii ruse şi să respingă trei cereri suplimentare de acreditare.

Germania, cea mai mare putere a UE, a expulzat și ea patru diplomați.

 

Un proiect controversat

Rusia livrează gaze naturale Germaniei printr-o reţea de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom și un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV și Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcția a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea de transport să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.

Iniţiatorii proiectului Nord Stream 2 se aşteaptă ca alte patru state situate pe traseul rutei gazoductului - Rusia, Finlanda, Suedia şi Danemarca - să emită în următoarele luni autorizaţiile necesare. Lucrările de construcţii vor fi realizate în 2018, aşa cum era planificat, a precizat operatorul proiectului.

Acesta este Nord Stream 2 AG, o companie subsidiară a gigantului rusesc GAZPROM, al cărei președinte este germanul Gerhard Schröder.

 

Berlinul și Bruxelles-ul se bat pe gazele rusești

 

După ce a ieșit din viața politică în 2005, fostul cancelar Gerhard Schröder, bun prieten cu Putin, a ajuns în mai multe consilii de administrație ale companiilor energetice ruse.

De asemenea, presa a relatat că ex-ministrul de Externe, Sigmar Gabriel (Partidul Social Democrat - SPD) de la momentul semnării acordului dintre Moscova şi Berlin, este și el un mare susținător al proiectului. Și preşedintele onorific al Uniunii Creştin Sociale (CSU), partenerul de coaliţie al cancelarului Angela Merkel, Edmund Stoiber, ar fi făcut lobby pentru Nord Stream 2.

 

Interesele lui Putin

Vladimir Putin a exclus orice influenţă politică în proiectul Nord Stream 2, care ar contribui la diversificarea surselor de aprovizionare ale Germaniei: „Acesta este un proiect pur economic. Participanții calculează profiturile și pierderile de pe urma implementării sale și decid dacă este fezabil. Dacă Ucraina prezintă argumente economice pentru utilizarea sistemului său de transport a gazelor naturale, nu avem nimic împotriva continuării cooperării cu Ucraina”, a spus Vladimir Putin.

Nord Stream 2 va ocoli Ucraina, ţară cu care Rusia se află în conflict deschis.

 

Bruxelles-ul vrea să-și ia partea

Comisia Europeană a încercat să scoată Nord Stream 2 de sub tutela Germaniei și să-și însușească proiectul prin emiterea unei propuneri care l-ar pune sub jurisdicția legală a UE.

În conformitate cu modificările propuse directivei europene privind gazele naturale, toate conductele de import ar trebui să respecte normele UE. Acestea impun ca rețelele de transport să nu se afle în proprietatea furnizorilor, pentru a se evita monopolul. Dar acest plan a suferit o lovitură la începutul acestei luni, când serviciile juridice ale Consiliului - reprezentând statele membre UE – s-au opus propunerii Comisiei, argumentând că Uniunea nu are jurisdicție asupra conductelor care traversează Zona Economică Exclusivă a statelor membre .

Sancțiunile nu opresc proiectul

La sfârșitul lunii iulie 2017, Congresul Statelor Unite a adoptat un nou set de sancțiuni economice împotriva Rusiei, vizând în premieră companiile implicate în proiectul Nord Stream 2.

SUA consideră că acesta subminează securitatea și stabilitatea energetică a Europei și oferă Rusiei un nou intrument de a folosi energia ca armă politic. Sancțiunile au fost promulgate de administrația Trump, cel acuzat de UE că este pro-rus.

Totuși, sancțiunile americane impuse Moscovei au fost denunțate aprig de Comisia Europeană și de Berlin. Gazprom a anunțat că proiectul Nord Stream 2 va continua, indiferent de sancțiunile americane. Grupul rus condus de Schröder va furniza jumătate din finanțarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro.