Șantierul Nord Stream 2 , al cărui buget se apropie de 10 miliarde de euro, este aproape terminat dar lucrările au fost întrerupte, ca urmare a sancțiunilor americane.
Statele Unite, cu Donald Trump la amplificator, au denunțat proiectul și au cerut Germaniei abandonarea lui, invocând „dependența energetică” a Berlinului de gaz rusesc și influența crescândă a Rusiei.
Bineînțeles, poziția americană este departe de a fi una dezinteresată. Nu din cauza „dependenței” Germaniei are Casa Albă insomnii: Statele Unite, important producător de gaze, duc mai nou o politică ofensivă de căutare de noi piețe, cu Europa în cătare.
Americanii furnizează gaz natural lichefiat (LNG) iar în Germania se află în construcție terminale pentru LNG (ele există deja în țări precum Polonia sau Lituania).
În cursa pentru LNG se află și gigantul rus Novatek, implicat în numeroase proiecte de terminale, împreună cu altă companie occidentală, Total.
Germania, pentru care energia nucleară a devenit o lucrătură a diavolului, este principalul consumator european de gaz rusesc.
În plus, primind direct gaz din Rusia, Berlinul nu va mai plăti taxe de tranzit Ucrainei, Belarusului și Poloniei.
Și se va poziționa ca principal hub de gaz din Europa. Din țară consumatoare, va deveni o țară de tranzit și de stocare de gaz rusesc către restul Europei.
Astfel că Nord Stream 2 este exemplul cel mai bun al „drujbei” dintre cel mai mare furnizor de gaz al UE și blocul comunitar, cel mai mare consumator.
Însă scandalul legat de otrăvirea – potrivit Germaniei – a opozantului Kremlinului, Alexei Navalnîi, pune acum în discuție stricarea prieteniei energetice dintre Merkel și Putin.
Recomandările noastre
