Până la sfârşitul acestei săptămâni, numărul angajaţilor de la Nokia care vor îngroşa rândurile şomerilor va ajunge la 600.

Clujenii care au fost anunţaţi deja de Nokia că pot să stea acasă şi că, până la sfârşitul anului, vor primi 75 la sută din salariu, sunt deja împăcaţi cu gândul că vor rămâne în plină iarnă şomeri.

Muncitorii de care Nokia nu mai are nevoie au fost angajaţi de două firme de recrutare a forţei de muncă, Lugera&Makler din Bucureşti şi Trenkwalder SRL din Sibiu, două dintre cele mai mari firme din România care se ocupă de plasarea forţei de muncă. După ce i-au angajat, cele două firme de resurse umane i-au închiriat la Nokia.

„În acest an nu vom mai avea nevoie de serviciile agenţiilor de forţă de muncă temporară externă. Datorită caracterului sezonier al activităţii de producere a dispozitivelor mobile, am încheiat contracte-cadru cu agenţiile de forţă de muncă temporară externă şi, la nevoie, le cerem să ne-o furnizeze. Acest fapt este unul obişnuit pentru noi“, a declarat John Guerry, directorul fabricii de la Jucu. „Dumnezeu cu mila“

Mulţi dintre ei nu au stagiul de cotizare de un an la şomaj, ceea ce înseamnă că nu vor putea primi şomaj, aşa cum a avertizat Daniel Don, director la Agenţia de Ocupare şi Formare a Forţei de Muncă Cluj. Liderul Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop, a declarat că, deocamdată, situaţia este „sub control“ în ceea ce-i priveşte pe muncitori. „Acum este pace, dar nu se ştie până când“, ne-a declarat Grigore Pop.

Maria P., o clujeancă ce până marţi lucra la Nokia, a declarat că, din senin şi fără niciun avertisment, li s-a spus să meargă acasă şi că nu mai trebuie să se prezinte la serviciu. „Ceea ce vă pot zice este că am fost anunţaţi că, până la sfârşitul lui decembrie, o să luăm 75 la sută din salariu, după care nu ştiu ce se va întâmpla. Dumnezeu cu mila“, a spus femeia care este mamă a doi copii şi care la Nokia câştiga puţin peste 800 de lei.

La deschiderea fabricii, oficialii Nokia au declarat că, până la sfârşitul anului 2009, la Jucu vor lucra peste 4.000 de angajaţi. Până în prezent însă, Nokia a semnat contracte de angajare cu aproximativ 1.700 de muncitori. Nici la vizita lui Traian Băsescu, de la sfârşitul săptămânii trecute, conducerea fabricii nu a suflat un cuvânt despre disponibilizări, iar preşedintele a dat asigurări că „locurile de muncă pe o perioadă nelimitată sunt sigure“. Criza financiară a blocat Nokia Village   Anunţatul proiect Nokia Village a intrat însă în conservare ca urmare a crizei financiare. Prima investiţie care ar fi trebuit demarată, o tipografie în valoare de 20 de milioane de euro a companiei Hansaprint, „a îngheţat“ la stadiul de certificat de urbanism. Dorel Pojar, primarul din Jucu, a spus că investitorii nu au mai făcut demersuri pentru a obţine şi autorizaţia de construcţie.

Acest act a fost obţinut însă de al doilea investitor anunţat în zonă, firma chineză BYD Electronics, care furnizează bateriile pentru telefoanele Nokia, dar nu au excavat nici până acum niciun metru cub de pământ. „Valoarea anunţată a construcţiilor era de 10,7 milioane de lei“, a spus primarul Pojar.

Viorel Găvrea, directorul Tetarom, care administrează parcurile industriale din Cluj, dă vina pe criză. „Criza financiară ne afectează foarte grav şi va trebui să facem eforturi mult mai mari decât am făcut în 2002, când am pornit parcurile industriale. Aşteptăm din partea guvernului să umble la legea parcurilor industriale şi să ne dea facilităţi şi scutiri fiscale pentru firmele care investesc de la o anumită sumă în sus“, a spus Găvrea. Pentru proiectul de la Jucu, Guvernul României a investit până acum 16 milioane de euro.

DIN ŢARĂ

Turneu de susţinere a economiei IAŞI. La fel ca şi în cazul Nokia, preşedintele Traian Băsescu şi-a continuat ieri „turneul de criză“ la Iaşi, unde a vizitat fabrica de medicamente Antibiotice şi combinatul Fortus. Preşedintele a dat asigurări că va solicita viitorului guvern să găsească măsuri pentru susţinerea companiilor naţionale. „Am observat solidaritatea sindicatelor cu administraţia, obiectivul fiind păstrarea locurilor de muncă. Compania are şanse să treacă cu bine peste situaţia de criză, mai ales dacă statul va reuşi să plătească la timp medicamentele“, a declarat Băsescu. În acest an, în cursul procesului de reorganizare, de la Antibiotice Iaşi au plecat 60 de angajaţi, care au beneficiat de servicii de reorientare profesională din partea AJOFM Iaşi, iar alţi 40 de angajaţi s-au pensionat la cerere. (Maria Craus) BRAŞOV. Reprezentanţii salariaţilor de la fabrica de ciocolată Kraft din Braşov nu au reuşit să-i „îmbuneze“ pe mai marii companiei, în cadrul întâlnirii cu toate filialele din Europa, ce a avut loc la Viena. „Decizia de închidere a fabricii este definitivă“, a anunţat Dragoş Grigore, reprezentantul salariaţilor. Cei 440 de muncitori vor fi disponibilizaţi în mai multe etape, până în mai 2009, urmând să primească până la 12 salarii compensatorii, în funcţie de vechime. Deşi trece printr-o perioadă dificilă, compania germană Ina Schaeffler, care deţine o fabrică în judeţul Braşov, a anunţat că va investi 95 de milioane de euro în extinderea fabricii pe care o deţine în comuna Cristian, lângă Braşov. Germanii au blocat însă angajările în România, urmând să păstreze un efectiv de aproximativ 3.500 de salariaţi. În această toamnă, aproximativ 600 de salariaţi care aveau contracte pe termen determinat au fost anunţaţi că nu li se vor prelungi contractele. Altă uzină din Braşov, Rolem Codlea, a anunţat disponibilizarea a 1.000 dintre cei aproximativ 1.800 de angajaţi până în mai 2009. (Ovidiu Eftimie) HUNEDOARA. Sindicaliştii din cadrul combinatului ArcelorMittal Hunedoara au reuşit să renegocieze, preventiv, o serie de prevederi ale contractului colectiv de muncă prin care persoanele trimise în şomaj tehnic pe perioade de criză să li se acorde, pe lângă 75 la sută din salariu, şi sporul de vechime. Acesta mai prevede ca, în cazul concedierilor făcute din motive neimputabile salariatului, acesta să primească între 14.000 şi 18.000 de lei, plus 6, 9 sau 12 salarii compensatorii, din partea ArcelorMittal. Liderul Sindicatului „Siderurgistul“ din cadrul combinatului de la Hunedoara, Petru Vaidoş, spune că organizaţia pe care o reprezintă va întocmi, în colaborare cu Federaţia Metarom şi Cartel ALFA, un proiect de lege pentru sprijinirea societăţilor comerciale în criză. „În Luxemburg, în perioadele de criză economică, statul contribuie cu 60 la sută din suma care i se plăteşte angajatului pe perioada în care este în şomaj tehnic“, a spus Vaidoş. (Ciprian Iancu)