Peste 300 de persoane eliberate sub control judiciar de la 1 februarie; 24 sunt arestate la domiciliu

'În perioada 1 - 14 februarie, au fost dispuse, la nivel naţional, măsuri preventive, în conformitate cu prevederile Noului Cod de Procedură Penală, faţă de 335 de persoane. Astfel, a fost dispusă măsura arestului la domiciliu faţă de 24 de persoane, a controlului judiciar faţă de 301 persoane şi a controlului judiciar pe cauţiune faţă de 10 persoane', precizează IGPR într-un comunicat remis, duminică, AGERPRES.

Odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi procesual penale au fost operaţionalizate şi Birourile de Supraveghere Judiciară de la nivelul Poliţiei Române, Poliţiei Capitalei şi inspectoratelor de poliţiei judeţene, precum şi compartimentele constituite la nivelul poliţiilor municipale, altele decât cele reşedinţă de judeţ.

Aproximativ 500 de poliţişti îşi desfăşoară, la nivel naţional, activitatea în cadrul acestor structuri.

Cei care sunt arestaţi la domiciliu pot fi monitorizaţi atât de poliţiştii de la secţiile pe raza cărora au domiciliul, cât şi de poliţiştii din structurile specializate.

Poliţia Română a dezvoltat chiar şi o aplicaţie informatică proprie pentru evidenţierea tuturor persoanelor aflate sub control judiciar.

'Am dezvoltat o aplicaţie informatică proprie pentru evidenţierea tuturor persoanelor aflate sub control judiciar. Sunt acele persoane împotriva cărora s-au dispus măsuri preventive neprivative de libertate (...) Arestul la domiciliu impune obligaţii pentru inculpat. Poliţia nu va efectua o pază la domiciliul acestuia. Poliţia are obligaţia, în conformitate cu Codul de procedură penală, de a verifica periodic modul în care persoana în cauză respectă obligaţiile impuse de către instanţă. Am elaborat la nivelul IGPR o metodologie pentru aplicarea unitară a tuturor măsurilor la nivel naţional', preciza Tobă cu ocazia bilanţului IGPR.

În ceea ce priveşte utilizarea brăţărilor electronice pentru cei arestaţi la domiciliu, Şeful Poliţiei Române afirma că sistemul electronic de supraveghere nu a fost implementat pentru că nu s-a adoptat cadrul legal care să prevadă concret cum se foloseşte acest sistem, fiind necesară elaborarea unor legi speciale.

Mai mult, Tobă a spus că acest sistem s-a dovedit a fi foarte costisitor în statele UE care l-au adoptat deja.

De pildă, în Italia, în perioada 2003 - 2010, pentru acest sistem electronic de supraveghere s-au plătit 80 de milioane de euro, în condiţiile în care au fost monitorizate 14 persoane.

'La nivelul UE s-a constatat o practică neunitară cu privirea la folosirea acestor sisteme. În doar 16 state se folosesc aceste sisteme. În 11 state nu se folosesc pentru că în cinci nu este prevăzută în legislaţie, în timp ce în şase state este prevăzută în legislaţie, dar în urma derulării unor proiecte-pilot, s-a constatat faptul că efortul bugetar este ridicat şi atunci măsura respectivă nu s-a mai aplicat. Într-un stat din UE, în perioada 2003 - 2010, pentru acest sistem electronic de supraveghere s-au plătit 80 de milioane de euro, în condiţiile în care au fost monitorizate 14 persoane. Toată această problematică, din evaluarea şi datele pe care le avem la nivelul UE, este gestionată în majoritatea cazurilor de structuri ale MJ, poliţia fiind un beneficiar al acestui sistem', explica Tobă.

El afirma că la nivel european deja se analizează posibilitatea emiterii unei directive care să reglementeze în mod unitar modul de folosire al acestor sisteme.

'În acest moment facem o analiză comună cu ANP şi noi suntem deschişi în a face tot felul de analize', sublinia şeful Poliţiei Române.

Totodată, poliţiştii vor putea efectua profilul psihologic al infractorilor care comit fapte cu violenţă, în cadrul Serviciului de Analiză Comportamentală, un departament nou înfiinţat în Poliţia Română, odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri - penal şi de procedură penală.

Acest sistem va funcţiona în cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale şi va fi foarte util în condiţiile în care un infractor recidivează în comiterea unor fapte cu violenţă.