Principalele modificări aduse prin hotărârea aprobată de Guvern vizează, printre altele, "sprijinirea şi eficientizarea procesului de identificare a tuturor copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi a celor care au revenit în ţară după o experienţă de migraţie de cel puţin 12 luni".

"Potrivit actului normativ, serviciul public de asistenţă socială va solicita în ultimul trimestru al fiecărui an unităţilor şcolare aflate pe raza lor administrativ-teritorială, informaţii cu privire la copiii: cu un singur părinte plecat în străinătate; cu ambii părinţi plecaţi în străinătate; cu părintele unic susţinător plecat în străinătate; reveniţi în ţară după o experienţă de migraţie de cel puţin 12 luni", precizează Guvernul.

Sursa citată adaugă că unităţile şcolare vor trimite serviciului public de asistenţă socială listele nominale cu toţi copiii aflaţi în aceste situaţii, în cel mult 15 zile de la solicitare care vor cuprinde, de asemenea, datele personale şi adresele de domiciliu ale copiilor şi ale familiilor acestora.

"După primirea datelor, serviciul de asistenţă socială are obligaţia de a se deplasa la domiciliul copilului şi de a verifica dacă părintele plecat în străinătate a notificat, conform legii, plecarea sa, precum şi desemnarea unei persoane eligibile pentru îngrijirea copilului. Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie să fie majoră, să facă parte din familia extinsă şi să îndeplinească toate condiţiile materiale şi morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil. În plus, persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului are obligaţia de a furniza datele de contact ale părinţilor plecaţi în străinătate şi de a face dovada menţinerii legăturilor cu aceştia", precizează Guvernul.

Totodată, în primele şase luni de la nominalizarea persoanei, serviciu public de asistenţă socială va vizita o dată la două luni domiciliul persoanelor desemnate, în vederea informării şi consilierii acestora privind răspunderea ce le revine în creşterea şi îngrijirea copilului, ulterior vizitele urmând a fi realizate semestrial.

Potrivit actului normativ, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială urmăreşte randamentul şcolar al copilului şi, în cazul scăderii acestuia, îl informează în scris pe învăţător sau diriginte care are obligaţia de a solicita sprijinul consilierului şcolar.

Nu în ultimul rând, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială va solicita sprijinul unui psiholog sau al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului atunci când există suspiciuni de afectare a stării emoţionale a copilului.

De asemenea, prin noile modificări legislative se are în vedere identificarea copiilor care se află în situaţii de risc de separare de familie.

"În urma vizitelor, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială va întocmi un raport ce va fi adus la cunoştinţă atât familiei, cât şi persoanei care îngrijeşte copilul, raport ce va conţine informaţii cu privire la performanţele şcolare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni şi anturajul acestuia. În cazul în care, în urma evaluării, se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoţionale a copilului, situaţia şcolară şi integrarea acestuia în mediul şcolar nu se îmbunătăţesc, starea sa de sănătate este degradată sau este constatată afilierea copilului la grupuri cu un comportament infracţional, reprezentantul social are obligaţia de a solicita în scris sprijinul serviciilor de specialitate, în conformitate cu problemele remarcate. În cazul identificării unor semne de abuz/ neglijenţă/ exploatare, va fi contactată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru iniţierea procedurilor prevăzute de lege", precizează Guvernul.

Conform datelor centralizate la nivel naţional, în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale se aflau, la 30 septembrie 2014, aproximativ 83.000 de copii cu cel puţin un părinte plecat în străinătate.