Social
Nivel foarte ridicat de poluare în București. Aerul toxic a atins cel mai periculos indice de suspensie PM2,5
Sursă: Adam Radosavljevic | Dreamstime.com
Particulele în suspensie provin din activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice şi traficul rutier care contribuie, de asemenea, la poluare.
Stațiile de măsurare a calității aerului arată un nivel foarte ridicat de particule în suspensie PM2,5, fiind cel mai periculos indice de poluare. Mai exact, în București se înregistrează valori peste limitele normale admise în tot orașul, de PM 2,5 și PM10 (pulberi în suspensie).
Bucureștiul se numără printre cele mai poluate orașe din România. Condițiile atmosferice influențează foarte mult distribuția substanțelor chimice în atmosferă. De exemplu, umezeala și temperaturile mici determină concentrații scăzute de substanțe chimice în atmosferă, acestea fie sunt îndepărtate de vânt, fie elimitate din aer de ploaie. Temperaturile ridicate păstrează în interiorul orașului substanțele chimice și contribuie la atingerea unor praguri critice pentru sănătatea umană
Principalii poluanți
Cei 10 senzori montați în cadrul proiectului aerlive.ro măsoară particule de praf în suspensie de 2,5 microni (PM2.5) și de 10 microni (PM10), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de azot (NO2) și dioxidul de sulf (SO2). Măsurătorile sunt completate cu informații despre temperatură, umiditate și presiune atmosferică, provenite dintr-un servicu terț de furnizare a datelor meteo.
Ne puteți urmări și pe Google News
Principalii poluanți sunt monoxidul de carbon (CO), dioxidul de azot ( NO2 ), ozonul (O3), particulele în suspensie (PM10, PM2.5), dioxidul de sulf (SO2), hidrocarburile și plumbul. Sursele pentru aceste substanțe sunt diferite, la fel și impactul asupra sănătății umane, ceea ce determină ca poluarea atmosferică să fie un proces greu de combătut și complex.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii
Dimensiunea particulelor e direct proporțional legată de potențialul acestora de a cauza daune sănătății. De exemplu, particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri care trec prin gât sau nas și pătrund în alveolele pulmonare provoacă inflamație și intoxicări.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas.
Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură, informează specialiștii.
Recomandările noastre
