Nicuşor Constantinescu. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a scăpat de răspunderea penală într-un dosar de corupție de milioane de lei, dar a fost obligat de instanță să plătească prejudiciul către stat. Curtea de Apel Constanța a aplicat prescripția, menținând însă obligațiile civile.
Decizie definitivă la Curtea de Apel Constanța
Curtea de Apel Constanța a pus punct definitiv unuia dintre cele mai vechi dosare de corupție care l-au vizat pe fostul lider PSD și președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu.
Instanța a decis încetarea procesului penal, invocând prescripția răspunderii penale, dar a menținut obligația de plată a prejudiciului stabilit în anchetă.
Prin hotărârea definitivă, judecătorii au constatat că faptele există, însă nu mai pot fi sancționate penal. Cu toate acestea, prejudiciul de 5.570.821 de lei a fost confirmat integral, sumă care trebuie achitată Consiliului Județean Constanța. De asemenea, Constantinescu va suporta cheltuieli judiciare de 15.000 de lei, potrivit deciziei Curții.
Cum a fost construit dosarul. Lucrări supraevaluate și bani publici direcționați ilegal
Potrivit DNA Constanța, ancheta viza modul în care fostul președinte al Consiliului Județean a dispus cheltuirea unor fonduri publice între 2009 și 2013. Procurorii au acuzat că lucrările de modernizare de la Herghelia Mangalia și amenajarea malului Lacului Corbu au fost efectuate pe domenii care nu aparțineau juridic județului, iar costurile au fost supraevaluate.
În cazul Hergheliei Mangalia, DNA a stabilit că Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri (RAJDP) a facturat o cantitate de lucrări de patru ori mai mare decât cea executată în realitate. O parte a contractului a fost cesionată unei firme administrate de fiul unui angajat al Regiei, desemnat să supravegheze lucrările — un conflict de interese evident, despre care, spun procurorii, Constantinescu era la curent.
La Lacul Corbu, schema a fost similară: contracte semnate, plăți efectuate și lucrări în zone care nu figurau în domeniul public al județului. Procurorii susțin că fostul șef al CJ Constanța a inițiat personal demersurile administrative — de la protocoale și hotărâri, până la viramentele de fonduri — pentru finanțarea acestor proiecte.
Mascați. Sura foto: Arhiva EVZ
Decizia instanței: faptele există, dar nu mai pot fi pedepsite
Judecătorii au confirmat existența faptelor și prejudiciului, dar au aplicat prevederile deciziilor Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale (din 2018 și 2022).
Astfel, deși acțiunile au fost considerate nelegale, timpul scurs de la comiterea lor a făcut imposibilă tragerea la răspundere penală.
Este una dintre numeroasele cauze penale din România afectate de modificările legislative și de interpretările instanței supreme privind calculul termenelor de prescripție. Concret, Constantinescu scapă de pedeapsa penală, dar rămâne obligat să achite prejudiciul stabilit.
Cine este Nicușor Constantinescu
Nicușor Constantinescu, născut în 1966, este unul dintre personajele centrale ale politicii constănțene din ultimii 20 de ani. Fost președinte al Consiliului Județean Constanța și lider local al PSD, el a fost considerat un apropiat al fostului primar Radu Mazăre, cu care a format un tandem influent în administrația locală și în afaceri.
În anii 2000, Constantinescu, Mazăre și Sorin Strutinsky au fost considerați „nucleul dur” al grupului de interese care controla economic și politic litoralul românesc.
A fost ales președinte al Consiliului Județean în 2004, reales în 2008 și 2012, iar în 2015 a fost suspendat din funcția de lider PSD Constanța, pe fondul dosarelor penale.
Condamnări anterioare și achitări parțiale
Fostul baron PSD a fost condamnat în 2016 la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, apoi, în 2019, la 10 ani într-un alt dosar, tot pentru abuz în serviciu.
În alte cauze, a obținut achitări parțiale sau încetări de proces pe motive de prescripție.
De-a lungul anilor, Constantinescu a acuzat procurorii DNA de „execuții politice” și a susținut că toate proiectele investigate au avut scopuri administrative legitime.
