Nepotul lui Bălcescu, un destin tragic. Ion Gigurtu a plătit pentru convingerile sale și pentru asumarea rolului politic într-un moment dramatic.

Ion Gigurtu (24 iunie 1886-24 noiembrie 1959) a fost penultimul șef al Guvernului român în epoca lui Carol al II-lea, sau ultimul cu mandat încheiat sub domnia sa.  A fost urmat de generalul Ion Antonescu pe 5 septembrie 1940. Acesta a dat lovitura de stat, forțând abdicarea lui Carol și venirea fiului său Mihai. El, generalul Antonescu s-a proclamat Conducătorul Statului.

Nepotul lui Bălcescu, naționalist ca ascendneță, filogerman prin formație

Ion Gigurtu este nepotul lui Nicolae Bălcescu. Fratele său, Barbu a avut o fiică,  Olga. Jurnalistă și scriitoare, Olga Gigurtu a studiat la Craiova dar a trăit la Turnu Severin și apoi la București. Aici a decedat în casa fiicei sale, Valerica, sora lui Ion Gigurtu. Olga a fost soția generalului Petre Gigurtu. Cei doi au avut mai mulți copii.

Așadar, Ion era fiul Olgăi, fiica lui Barbu, fratele lui Nicolae Bălcescu. Așadar, trei membri ai familiei Bălcescu în mai puțin de un secol au roluri diferite în istoria României. Nicolae a fost un erou al Revoluției de la 1848. Barbu a fost chiar Primar al Craiovei. Ion a avut o carieră politică pe filon naționalist, după Marea Unire, devenind filo-german convins.

Nepotul lui Bălcescu era naționalist din familie, Era fiu de general, nepot al Bălceștilor. Barbu, bunicul lui era frate cu marele revoluționar. Studiile primare și gimnaziale le face la Turnu Severin, oraș în care româna s-a auzit pe străzi, în mod curent abia la 1900. La Severin, germana era practic limba cultă a orașului, limba afacerilor. Româna era doar limba de școală și limba vorbită în casă și în particular. De aceea, nepotul lui Bălcescu va studia la Freiburg și Charlottenburg, în domeniul industriei miniere.

Nepotul lui Bălcescu, cariera în afaceri și cariera politică

Ion Gigurtu, nepotul lui Bălcescu a fost un om de afaceri foarte prosper. A pus bazele organizării în comerț pe plan național. A înființat Societatea Mica, axată pe minerit în 1921. A condus-o până în octombrie 1944. În 1926, evident, devine deputat în Liga Poporului a generalului Averescu.

În 1932, se alătură lui Octavian Goga în Partidul Național Agrar. În 1935, partidul a fuzionat cu LANC creația de esență naționalist-fascistă a lui AC Cuza, apărând Partidul Național Creștin. Începe așadar, o alunecare a celui care era nepotul lui Bălcescu spre șovinism. Adică spre ceea ce frații Bălcescu n-ar fi făcut niciodată. Toleranța era cuvântul de ordine la 1848, la Islaz, în faimoasa proclamație-constituție.

Ion Gigurtu a fost susținut de Goga în Consiliul Economic Superior. Apoi în guvernele Goga-Cuza și Tătărescu, sub Carol al II-lea, e de mai multe ori ministru în portofolii ca Industria (28 decembrie 1937 - 10 februarie 1938), Lucrările Publice((24 noiembrie 1939 - 1 iunie 1940)  și Externele (numit la 1 iunie demisionează pe 28 iunie 1940, la punerea în practică a ultimatimului sovietic din 26 iunie 1940).

Premier de sacrificiu dar filogerman consecvent. Închisoarea și moartea

Preia Guvernul ca Președinte al Consiliului la 4 iulie 1940. Îi acceptă pe legionari și arată că apropierea de Germania este „fait accompli”. Este cel care conduce Guvernul care prin Ministrul de Externe Mihail Manoilescu cedează Ardealul de Nord Vest. Va demisiona la 4 septembrie 1940.

Se dedică exploatării miniere a aurului. Societatea Mica are la Zlatna un mare castel construit evident de patronul acesteia, Ion Gigurtu. Ion Gigurtu a fost prim-ministru la cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și șef al Guvernului la Dictatul de la Viena. A fost, evident, arestat în 1946, în contextul judecării membrilor guvernelor interbelice dar dosarul său a fost clasat pentru că la 6 martie 1945, Ardealul de Nord-Vest a revenit României, prin dorința lui Sitalin, deși fusese eliberat din 25 octombrie 1944.

În 1948, i s-au naționalizat proprietățile, dar el nu a fost arestat.  Va fi arestat la 5 mai 1950. A făcut detenție pe viață la Râmnicu Sărat, unde a murit, din cauza condițiilor grele la 24 noiembrie 1959. Avea 73 de ani

Sergiu Nicolaescu îi distruge Castelul la filmările de la „Noi cei din Linia 1”

În 1985, castelul său din Zlatna (construit în 1936-1939, la 45 km de Alba Iulia) a fost folosit ca platou pentru scena lichidării radioului legionar Radio Donau în filmul lui Sergiu Niolaescu. La filmări, castelul a fost distrus aproape în totalitate din cauza exploziilor controlate și simulării atacului de artilerie asupra sa.

Inițial, după 1989, a fost vândut unui investitor italian care a încercat repararea. Italianul a dat 400 000 lei în 2004. În 2019, a fost scos la vânzare la prețul de 295 000 euro.