În ciuda unor negocieri "constructive" şi unor "progrese" cu Turcia, luni, deblocarea rapidă a candidaturilor Suediei şi Finlandei la NATO se anunţă complicată cu o săptămână înainte de summitul alianţei de la Madrid.

Adunarea programată în capitala spaniolă între 28 şi 30 iunie nu este o "dată limită" pentru a decide asupra candidaturilor Suediei şi Finlandei la alianţa atlantică, a afirmat luni Turcia, care blochează până acum deschiderea negocierilor de aderare ale celor două ţări nordice, scrie La Libre Belgique.

"Negocierile vor continua. Urmarea depinde de paşii care vor fi făcuţi", a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, după o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanţii Suediei şi Finlandei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a calificat discuţiile drept "constructive".

Turcia are îngrijorări de securitate legitime privind terorismul, la care noi trebuie să răspundem. Vom continua deci discuţiile (..) şi sunt nerăbdător să găsim o soluţie de îndată ce va fi posibil", a declarat el într-un comunicat.

De partea finlandeză, preşedinţia s-a felicitat pentru "progrese evidente" pe anumite chestiuni. "Obiectivul comun este de a continua discuţia de îndată ce va fi posibil", potrivit Finlandei.

Înaintea deciziei lor istorice de a cere să adere la NATO, Suedia şi Finlanda - ca şi sediul NATO de la Bruxelles - se aşteptau la un proces expres de aderare, cu speranţa că unanimitatea necesară a celor 30 de membri actuali să fie arătată la reuniunea de la Madrid.

Dar după blocarea de către Turcia, cele două naţiuni recunosc că situaţia s-a schimbat.

"Suntem pregătiţi ca aceasta să ia timp", a declarat luni presei suedeze ministrul suedez al afacerilor externe, Ann Linde, de la Luxembourg.

Germania a minimizat totuşi consecinţele unei întârzieri "de câteva săptămâni", estimând că nu vor fi "dificultăţi insurmontabile" pentru a ridica blocajul.

"Dată fiind dimensiunea istorică" a candidaturilor Suediei şi Finlandei, "nu ar fi o catastrofă dacă am avea nevoie de câteva săptămâni în plus" pentru a ajunge la un compromis, a declarat o sursă guvernamentală germană.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut miercurea trecută "măsuri concrete" celor două capitale nordice, Ankara cerând angajamente scrise.

Turcia acuză cele două ţări - în special Suedia - că susţin grupări kurde precum PKK şi YPG, pe care ea le consideră "teroriste" amândouă.

Ea cere şi ridicarea blocajelor pe exportul de arme decise de cele două ţări nordice după intervenţia militară turcă în nordul Siriei în octombrie 2019, înăsprirea legislaţiei antiteroriste suedeze şi extrădarea mai multor persoane pe care le numeşte "terorişti".

O deputată cheie

Suedia a fost una din primele ţări care a clasat PKK drept "organizaţie teroristă" din anii 1980. Dar ca multe ţări occidentale, ea şi-a exprimat sprijinul pentru YPG, aliaţi ai PKK în Siria care au luptat împotriva jihadiştilor din gruparea Stat Islamic alături de Statele Unite.

Stockholmul a făcut deja câteva gesturi, subliniind în special că intrarea în NATO ar putea schimba poziţia autorităţii sale însărcinate cu exporturile de arme în ce priveşte Turcia.

Suedia şi-a înăsprit de asemenea legislaţia antiteroristă în ultimii ani şi o nouă strângere a şurubului urmează să intre în vigoare la 1 iulie, a subliniat săptămâna trecută prim-ministrul Magdalena Andersson.

Dar "există un real conflict între viziunea Suediei privind chestiunea kurdă şi exigenţele Turciei faţă de Suedia", subliniază Li Bennich-Björkman, profesoară de ştiinţe politice la universitatea din Uppsala.

Această dilemă se manifestă foarte vizibil în rolul jucat în ultimele săptămâni de deputata suedeză de origine iraniano-kurdă Amineh Kakabaveh, care se opune oricărei concesii faţă de preşedintele Erdogan.

Din cauza echilibrelor foarte precare din Parlamentul suedez, vocea ei este esenţială pentru a asigura sprijinul pentru guvernul social-democrat minoritar al Magdalenei Andersson.

Deputata a ameninţat că nu va sprijini bugetul guvernului, miercuri, cerând o promisiune clară de embargou pe exporturile de arme către Turcia.

Rolul acestei deputate ar putea totuşi scădea o dată cu concediul Parlamentului şi mai ales alegerile din 11 septembrie.

Nefiind membră a niciunui grup parlamentar de la plecarea ei din Partidul de stânga, ea are foarte puţine şanse să fie realeasă. (Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR)