Zeci de formaţii se chinuie să iasă din anonimat. Câteva au reuşit să îşi facă un nume, dar lucrurile nu sunt pe cât de uşoare par, pentru nicio trupă "indie" din ţară.

Trupele noi pe piaţă, ca Robin and the Backstabbers, Blue Nipple Boy sau Toulouse Lautrec, sau formaţiile al căror nume începe cu "the" ca Mono Jacks, Amsterdams sau MOOoD, cu un public format în ani de experienţă, simt pe pielea lor lipsa unei culturi muzicale alternative în România. Cluburile din Capitală şi din întreaga ţară anunţă tot mai des concerte live, dar chiar şi aşa scena alternativă lasă de dorit, iar stiluri care în străinătate nu numai că merg, dar sunt chiar în vogă în ultimii ani, nu sunt nici pe departe la fel de vizibile la noi precum muzica dance sau monştrii sacri ai muzicii rock.

"Formaţiile ale căror nume nu încep cu Carg, Iri, Volt, Direct, Phoe sau Holog nu trebuie ajutate momentan, pentru că sunt în cea mai mare parte aşa cum trebuie să fie. Trebuie doar să fie lumea mai atentă la ele", spune Robin, solistul trupei Robin and The Backstabbers. "Formaţiile alea mari au dat ce-au avut de dat, wham bam thank you ma’am, now move over, let the young ’uns take over", spune el vorbind de generaţia tânără care ar trebui să fie atrasă de aceste trupe care vin cu un suflu şi un spirit nou, dar care nu reuşesc să adune masele de oameni pe care, de exemplu, le strânge un concert Cargo sau Iris într-o mare piaţă.

<iframe width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/wCV2mSj3t3w" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Soluţie: mai multe festivaluri

Nu numărul de oameni contează, ci calitatea lor, îşi spun artiştii care cântă cu la fel de mult entuziasm şi în faţa a 10 oameni, dar şi în faţa a 1.000. Cele mai mari concerte, în cadrul festivalurilor, sunt de fiecare dată o şansă în plus să fie remarcaţi.

Blue Nipple Boy, la fel de noi în lumea muzicală, au fost prezenţi anul acesta pentru prima dată la B’ESTFEST şi au fost plăcut surprinşi de numărul mare de oameni de la concerte, atraşi de muzică, dar şi de alte activităţi. "Una dintre soluţiile pentru formaţii de acest gen din România ar fi organizarea mai multor festivaluri cum sunt în Europa", consideră Cătălin Boltaşu, chitaristul formaţiei. Nu numai că avem parte de un public mare, dar astfel de concerte ne deschid porţi spre altele, în afară".

Festivalurile de acest gen sunt puţine şi cea mai importantă sursă de venit a unei formaţii este, până la urmă, cea provenită din concertele de club în care biletele se învârt în jurul sumei de 20 de lei de persoană. Concertele se promovează prin revistele de timp liber şi cu un ocazional poster în zonele aglomerate din Bucureşti. Mediul online rămâne pâinea lui Dumnezeu pentru trupele aflate la început. Fanii discută direct cu formaţia favorită pe Facebook, unde au şi şansa să afle detalii despre viitoare concerte sau de unde pot cumpăra albumele. Nu se pune problema unei case de producţie pentru genurile care nu sunt în mainstream. Acestea nu se uită decât la cei care au scos capul din underground, lăsând în urmă trupe cu potenţial, dar fără susţinere. Cătălin de la Blue Nipple Boy povesteşte că ei se descurcă singuri în proporţie de 80%, iar când vine vorba de lansarea unui album apelează la cunoscuţi pentru susţinerea financiară. <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/RHZFhUZM5Cw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Promovare pe Facebook

The Amsterdams, o trupă formată în 2005, se descurcă singură după ce a schimbat doi manageri, în timp ce alte trupe apelează la case de discuri doar când vine vorba de distribuţia albumului.

<iframe width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/OV1UcfM7vDY" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Les Elephants Bizarres au lansat "Hello! (Says the Devil)" cu ajutorul celor de la A&A Records. Mai târziu, piesa care dă numele albumului a apărut într-o reclamă la Pepsi.

<iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/qoxw0QIAs0o" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Formaţia The MOOoD a lansat în primăvară albumul de debut "oOo" şi îl promovează tot online. "Cred că cel mai bun mod de a te promova e să cânţi bine live. Si noi stăm foarte bine la capitolul ăsta", spune solistul formaţiei, Marius Moise. Înainte de turneul de promovare al albumului, băieţii şi-au făcut un nume cântând în deschiderea lui Lenny Kravitz la Bucureşti, în 2008, la Exit Festival în Serbia, în faţa a 70.000 de oameni, sau la Eurosnic Festival în Olanda.

<iframe width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/g9gO1gHKkrc" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

The Mono Jacks şi-au câştigat publicul mult mai repede. Au cântat deja pe multe scene mari din ţară şi din străinătate, dar o mare parte din succesul lor poate fi pus pe seama faptului că amintesc ca stil de AB4, formaţia din care s-au format. Aşa cum a făcut şi pentru alte formaţii, Radio Guerilla a organizat un live session cu ei.

<iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/_pYCY_nZSXk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Muzica alternativă are nevoie de promovare în media. "Anumite genuri sunt, dacă nu ignorate, cel puţin slab reprezentate pe posturile de radio şi TV naţionale şi nu neapărat din lipsă de artişti sau din cauza calităţii slabe a actului muzical", constată Nae de la Les Elephants Bizarres. Doar câteva posturi de radio de nişă, Radio Guerilla sau City FM, încearcă să aducă în atenţia publicului aceste trupe. "Nu numai că avem parte de un public mai mare, dar concertele din ca drul festivalurilor ne deschid porţi spre altele, în afară.“ CĂTĂLIN BOLTAŞU, chitarist Blue Nipple Boy CONCERTE

Scena muzicii alternative autohtone se împarte între Capitală şi restul ţării. Cu cât apar mai multe cluburi, cu atât formaţiile anonime au mai multe şanse să devină mari

Cei mai mulţi artişti români cântă în underground, iar cele mai reuşite concerte le-au avut în cluburi cunoscute din Bucureşti ca The Silver Church, Control sau Kulturhaus. "Nu avem constant concerte în ţară. Sunt luni în care mergem de 3 – 4 ori, luni în care nu mergem deloc", povesteşte Andrei de la The Amsterdams.

În cluburile din Capitală ei strâng, însă, în jur de 300 – 350 de oameni. "Cântăm în locurile în care cântă toate celelalte formaţii care încep să simtă mirosul succesului, dar în acelaşi timp ştiu că nu au ajuns încă acolo", descrie Robin scena tipică a trupei sale. În ţară concertele sunt mai rare "Am început să avem în fiecare oraş publicul nostru, oameni care vin pentru noi indiferent de locul în care cântăm", consideră solistul de la The MOOoD, Marius Moise.

Concert în propria casă

Ca să ţină pasul cu un publicul care îşi doreşte tot mai mult de la ei, membrii formaţiilor vin cu idei cât mai trăznite pentru spectacolele lor. "Cel mai interesant concert pe care l-am avut a fost într-un balcon din Lipscani, deasupra intrării de la Club A. Publicul ne asculta din stradă", povesteşte Andrei despre concertul de lansare al videoclipului Apple al trupei sale.

La fel de atipic este şi Trenul Beck’sperience, în care au urcat şi cei de la Les Elephants Bizarres alături de Şuie Paparude sau DJ Gojira. Trenul a străbătut ţara în timp ce pasagerii lui au petrecut întreaga noapte. Robin îşi aminteşte cu drag concertul din propria casă. "Mi-am zis «Ai stat toţi anii ăştia cântând pereţilor casei tale şi într-un final ai plecat de-acolo, iar muzica ta a ajuns la urechile unui număr surprinzător de mare de oameni, dintre care unii chiar o apreciază; de ce să nu-i chemi aici, unde ai stat tu încuiat atât de mult timp?». Aşa s-a născut ideea".

Robin and the Backstabbers a împlinit de curând un an şi a avut deja şansa să cânte la un mare festival, B’ESTFEST. Chiar dacă apar pe scenă devreme, cu mult înaintea headlinerilor, publicul de acolo are şansa să îi audă o dată, iar trupa poate spera că muzica o să se prindă de oameni şi aceştia vor plăti data viitoare bani ca să îi audă pe ei.

Poate că cel mai impresionant public se strânge la un festival open-air şi în general unul care reuneşte şi trupe din străinătate, dar publicul numeros nu este întotdeauna cel mai bun. "Problema cu publicul numeros este că unii nu te ştiu sau nu te plac, aşa că interacţiunea cu ei şi reacţiile lor sunt limitate", spune Nae, unul din cei cinci membri ai "Elefanţilor", aşa cum îi alintă lumea.

Intimitatea unui club este preferată de multe trupe. "Oamenii ne învaţă versurile şi le cântă împreună cu noi", observă mândru Robin în timp ce recunoaşte că, până la urmă, fiecare artist are publicul pe care îl merită şi, mai ales în cazul acestor trupe, publicul este cel care decide supravieţuirea unei formaţii. Pe măsură ce formaţia evoluează din punct de vedere muzical şi cei care o ascultă se maturizează. "Publicul, la început foarte tânăr, a crescut odată cu noi. Oameni între 20 şi 24 de ani. Ei vor să asculte o muzică interesantă şi non-mainstream", spune solistul de la The Amsterdams, care recunoaşte că în România nu există destui astfel de oameni.

FESTIVALURI ÎN ŢARĂ

Unde mai pot fi văzute trupele

Festivalul B’ESTFEST este urmat în acestă vară de alte câteva astfel de evenimente în care trupele indie au ocazia să se promoveze. Unul dintre acestea este Peninsula, care va avea loc în perioada 25 – 28 august, la Târgu Mureş. În cele patru zile de festival vor urca pe scenă formaţiile româneşti Urma, The MOOoD, Les Elephants Bizzares, Toulouse Lautrec sau Şuie Paprude. Acestea vor cânta în deschiderea unor trupe consacrate ca Guano Apes, Kasabian sau Within Temptation.

În cadrul turneului Ursus Evolution, care va ajunge în Braşov, pe 23 - 24 iulie, şi în Mamaia, pe 12 – 13 august, E.M.I.L., Şuie Paparude, Les Elephants Bizzares şi The Mono Jacks cântă alături de Iris, Cargo sau Puya.

Muzica alternativă va fi prezentă şi la Festivalul de la Padina, de pe 3 pe 7 august, primul festival care îmbină muzica, activităţile montane şi filmul. Vineri urcă pe scenă Robin and the Backstabbers, Toulouse Lautrec şi Şuie Paparude, iar sâmbătă, formaţiile Stillborn, Travka şi Viţa de Vie.

SUMMER WELL

Interpol, prima dată în România

Chiar dacă nu sunt pe placul tuturor, trupele alternative din străinătate reuşesc să strângă un public impresionant. Cu un line-up format din 10 formaţii, Livada, organizatorii festivalului care se va desfăşura la Buftea, Summer Well, au optat numai pentru formaţii străine ca Noissettes, The Wombats sau the Raveonettes, care trebuie să încingă atmosfera pentru cele mai importante formaţii din fiecare seară, Plan B şi Interpol.

Trupa Interpol, formată în 1997, a devenit o inspiraţie pentru cele mai multe trupe de rock alternativ de la noi din ţară.

Cu patru albume la activ, formaţia americană este cea care încheie festivalul din Buftea. Printre cei care vor cânta la Summer Well sunt şi englezii de la Noisettes, formaţia care vine pentru a doua oară în România. Publicul poate asculta noi piese ale acestora, dar şi melodia "Never Forget You", cea care i-a consacrat. <iframe width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/42AyyqcPF3A" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Biletele pentru Summer Well s-au pus în vânzare şi costă 99 de lei. La fel ca la B’ESTFEST, se vor înfiinţa linii speciale care vor face drumul între Bucureşti şi Domeniul Ştirbey şi retur.

Formaţia Deftones este pentru a doua oară în ţara noastră şi este capul de afiş al concertului care va avea loc în acelaşi weekend, pe 13 august, la Arenele Romane. Biletele au preţul de 90 de lei până pe 31 iulie, 110 lei în luna august, până în ziua concertului, şi 130 lei pe 13 august. La Alternative Summer Day, formaţia aduce noul album, "Diamond Eyes".