Reprezentanții Muzeului Național de Artă a României resping „insinuările privind complicitatea cu distorsiunile de pe piaţa de artă şi emiterea unor acuzaţii fără dovezi”. Replica vine după ce criticul de artă Pavel Șușară a acuzat expunerea unor falsuri într-o expoziție găzduită de instituția culturală.

Muzeul Național de Artă respinge „cu fermitate” acuzațiile formulate de criticul Pavel Șușară. Este vorba despre afirmațiile cu privire la expunerea unor falsuri în expoziția Brauner.

Muzeul Național de Artă în mijlocul unor controverse

Directorul Călin-Alexiu Stegerean dezaprobă „insinuările privind complicitatea cu distorsiunile de pe piaţa de artă”. De asemenea, respinge „emiterea unor acuzaţii fără dovezi” care vizează Muzeul Național de Artă.

Reacția directorului Stegerean vine, potrivit unui comunicat de presă, în urma semnalării din presă referitoare la o serie de postări de pe reţelele de socializare. Este vorba despre presupusa existență a unor falsuri în expoziţia „Victor Brauner. Între oniric şi ocult”. Picturile provin din colecţia familiei fostului premier Adrian Năstase.

Precizările reprezentanților muzeului

Muzeul Național de Artă precizează că lucrările la care se face referire au fost selectate de curatorul expoziţiei în baza coroborării unor informaţii rezultate din articole şi semnalarea lor în diverse publicaţii, a unor autentificări realizate de personalităţi din domeniu. Totodată, selecția a ținut seama și de concordanţa lor cu tematica expoziţiei.

„Astfel, într-un articol de Amelia Pavel publicat în nr. 171 al revistei Observator cultural din anul 2003 a fost semnalată prezenţa lor în expoziţia «Victor Brauner. La izvoarele operei» organizată în acelaşi an la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ din Piatra Neamţ cu prilejul centenarului Victor Brauner, fără ca autoarea să semnaleze existenţa unor dubii legate de autenticitatea lucrărilor.

Expoziţia a fost organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor, de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Comunitatea Evreilor din Piatra Neamţ şi Complexul muzeal judeţean Neamţ din Piatra Neamţ. Lucrările din expoziţia de la MNAR cu titlul «Trei nuduri feminine», «Heron din Alexandria», şi «Compoziţie cu nud» au făcut parte din expoziţia menţionată şi reproducerea lor fotografică a fost publicată în volumul «Victor Brauner. La izvoarele operei» avându-l autor pe Emil Nicolae, apărut la editura Hasefer în anul 2004”, se arată în comunicatul emis de Muzeul Național de Artă.

Sursa foto: TVR

Muzeul Național de Artă ia poziție

Comunicatul de presă subliniază că în articole sau lucrări de specialitate din 2003 și până în prezent nu a fost pusă la îndoială autenticitatea lucrărilor la care se face referire.

„Lucrarea intitulată «Trei nuduri feminine» are pe verso autentificarea olografă a unor personalităţi recunoscute în domeniul artei: Amelia Pavel (în anul 2001), Sarane Alexandrian (în anul 2003), Rodica Matei, Mircea Deac (în anul 2001). Lucrarea «Cleopatra» a fost autentificată pe verso olograf de Amelia Pavel în anul 2000.

Lucrarea «Cimitir» a fost autentificată olograf de Lena (Elena) Constante în anul 1991 şi de Amelia Pavel în anul 1999. Aceasta este reprodusă fotografic în lucrarea «Victor Brauner» apărută la editura Arc 2000 în anul 1999”, mai arată Muzeul Național de Artă.

Muzeul Național de Artă aminteşte că Amelia Pavel (1915-2003) a fost istoric şi critic de artă. Ea este autoarea unor lucrări de referinţă pentru arta secolului XX și membră a Asociaţiei Criticilor de Artă (din 1960). Amelia Pavel  a primit în anii ’90 titlul de „Femeia europeană a anului” din partea Consiliului Europei.

Specialiștii în lucrările lui Victor Brauner

Conform sursei citate, Sarane Alexandrian a fost un istoric de artă, printre primii care au publicat studii dedicate lui Victor Brauner, conform informațiilor furnizate de Muzeul Național de Artă.

„Sarane Alexandrian (1927-2009) a fost istoric de artă, recunoscut la nivel mondial ca unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai suprarealismului. A fost printre primii care au consacrat studii lui Victor Brauner, cu care a fost şi prieten (Victor Brauner, Iluminatorul, 1954; Desene magice de Victor Brauner, 1965).

Mircea Deac (1921-2015) a fost istoric de artă, profesor la Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu şi director al Oficiului de expoziţii al Ministerului Culturii, expert în bunuri cu semnificaţie artistică sec. XIX-XX. Lena (Elena) Constante (1909-2005) a fost artist plastic şi publicist, căsătorită cu Harry Brauner, unul dintre fraţii lui Victor Brauner. Rodica Matei este istoric de artă, director ştiinţific al MNAR în perioada 1994-2010, expert în artă românească modernă”, mai informează Muzeul.

Disputa a ajuns la Ministerul Culturii

Disputa legată de lucrările expuse la Muzeul Național a ajuns și la Ministerul Culturii. Ministrul Raluca Turcan a declarat că va analiza documentele de provenienţă a exponatelor pentru a verifica veridicitatea acestora. Ea a dat asigurări că specialiştii în domeniu vor verifica „dacă există vreo fărâmă de adevăr” cu privire la afirmaţiile lansate în spaţiul public cu privire la expoziţia Victor Brauner.

„Vă spun foarte franc punctul meu de vedere. Din nefericire, pentru iubitorii de cultură şi cei preocupaţi de aspectele de fond în privinţa calităţii exponatelor, acesta este, de fapt, un conflict între două persoane care au o istorie mai veche şi am ajuns ca în spaţiul public dacă cineva aruncă piatra sute de oameni să se chinuiască să demonstreze că nu a lovit pe nimeni.

Aşadar, sunt destul de reţinută cu privire la temeinicia acestei acuzaţii. Mai mult decât atât, în calitate de ministru al Culturii (…) consider îngrijorător faptul că un om de cultură îndrăzneşte sau ajunge în punctul de a ridica un semn de întrebare cu privire la una dintre cele mai credibile instituţii muzeale din România, dacă nu cea mai credibilă, vorbim de Muzeul Naţional de Artă al României. Voi verifica cu specialişti dacă există vreo fărâmă de adevăr. Dacă nu, nu voi încuraja sub nicio formă un conflict personal care să se răsfrângă în spaţiul public”, a mai spus ministrul Culturii.