Muncitorii din Nepal și Sri Lanka, înlocuiți cu deținuți. Modelul de la Cluj, răspândit în toată țara

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă susținută la Cluj, că „Modelul de la Cluj”, prin care persoanele private de libertate sunt angajate de companii private, va fi implementat la nivel național.

Programul are ca obiectiv reintegrarea socială a deținuților, reducerea recidivei, dar și acoperirea deficitului de forță de muncă din România.

Potrivit oficialului, extinderea inițiativei vine după rezultatele pozitive obținute în Cluj, unde sute de deținuți din penitenciarele Gherla, Bistrița și Aiud lucrează deja pentru diverse firme locale.

Cum funcționează „Modelul de la Cluj”

Programul presupune parteneriate între penitenciare și mediul de afaceri, prin care companiile angajează deținuți pentru diverse activități economice. Acest sistem este deja aplicat cu succes la Penitenciarul Gherla, unde numeroase firme colaborează cu administrația pentru a asigura locuri de muncă remunerate persoanelor private de libertate.

Comisia Europeană lansează AccelerateEU pentru a reduce dependența de combustibili fosili

Misterul celor 11 oameni de știință morți sau dispăruți: patru provin din același stat și au avut acces la informații nucleare

Prefectul județului Cluj, Maria Forna, a explicat că, în ultimii trei ani, 460 de deținuți au prestat muncă în baza acestor parteneriate:

„La nivelul județului Cluj, în ultimii trei ani, 460 de persoane private de libertate au lucrat în cadrul colaborărilor pe care Penitenciarul Gherla le-a realizat cu firmele și operatorii economici din județ”, a declarat prefectul.

Radu Marinescu speră să acopere deficitul mare al forței de muncă

Ministrul Justiției a subliniat că această inițiativă răspunde dublului obiectiv al statului român: reintegrarea deținuților și acoperirea crizei de forță de muncă.

„Am discutat cu reprezentanții mediului de afaceri, cu doamna prefect și ceea ce s-a întâmplat astăzi aici l-aș numi „Modelul de la Cluj”. Vrem să-l extindem la nivelul întregii țări. Întâlnirile dintre patronate și penitenciare, pentru a conecta cererea de forță de muncă cu resursa umană din sistemul penitenciar, sunt o soluție foarte bună pentru atingerea obiectivelor ambelor părți”, a declarat Marinescu.

Radu Marinescu. Sursă foto: Facebook

Avantajele proiectului pentru deținuți

Ministrul Justiției a explicat că acest model are un impact direct asupra reintegrării sociale a persoanelor private de libertate. Munca le oferă șansa de a-și dezvolta abilități profesionale și de a se adapta la un mediu organizat, reducând astfel riscul de recidivă.

„Filosofia noastră în ceea ce privește sistemul penitenciar este aceea de a pune accent pe reintegrarea socială și pe educarea corespunzătoare a deținuților. Prin muncă, ei își pot pune în valoare calitățile personale, dobândesc aptitudini utile și își cresc șansele de a se reintegra după eliberare”, a explicat Marinescu.

Astfel, programul urmărește nu doar asigurarea unei activități constructive în penitenciare, ci și pregătirea deținuților pentru revenirea în societate.

Autoritățile se așteaptă la beneficii economice importante

Pe lângă reintegrarea deținuților, proiectul vine și cu avantaje economice importante:

• Reducerea deficitului de forță de muncă – firmele au acces la o resursă suplimentară într-o perioadă de lipsă acută de personal calificat;

• Generarea de venituri – prin munca prestată, deținuții pot contribui la întreținerea lor și pot pune bani deoparte pentru momentul eliberării;

• Reducerea cheltuielilor statului – implicarea deținuților în activități productive poate diminua costurile sistemului penitenciar.

Geo Bogdan Burcu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a confirmat că o mare parte dintre deținuți își doresc să muncească:

„Avem un număr semnificativ de persoane private de libertate care ar vrea să lucreze, ar putea să lucreze, dar până acum nu existau suficiente oportunități. Prin acest program, punem în mișcare o resursă umană importantă, în beneficiul societății și al mediului economic.”

Sursa foto: Arhivă/EVZ

Deficitul forței de muncă, acoperit cu muncitori din Sri Lanka, Nepal și Bangladesh

România se confruntă de câțiva ani cu un deficit semnificativ de lucrători, în special în domenii precum construcțiile, producția industrială și logistica. În acest context, ministrul Radu Marinescu consideră că utilizarea resursei umane din penitenciare este o soluție practică și eficientă.

„Pe de o parte, ne confruntăm cu o criză acută de forță de muncă. Pe de altă parte, există persoane private de libertate care vor să muncească și pot face asta. Programul pune în legătură aceste două nevoi și aduce beneficii ambelor părți”, a spus ministrul.

Proiectul se extinde la nivel național

Ministerul Justiției, împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor, va organiza întâlniri regionale cu reprezentanții mediului de afaceri din toată țara pentru a extinde „Modelul de la Cluj”.

Planul include:

• identificarea sectoarelor cu deficit de personal;

• crearea de parteneriate cu companii private;

• selectarea deținuților apți de muncă;

• monitorizarea și evaluarea rezultatelor la nivel național.

Care sunt așteptările autorităților

Implementarea proiectului la nivel național ar putea avea efecte majore asupra sistemului penitenciar și pieței muncii din România:

• reducerea supraaglomerării penitenciarelor prin implicarea deținuților în activități externe;

• creșterea gradului de reintegrare socială după eliberare;

• sprijinirea companiilor care au dificultăți în recrutarea de personal;

• consolidarea unui model sustenabil de colaborare între penitenciare și mediul privat.