Pe 17 septembrie 1996, Armata României a pierdut primul militar în Teatrele de Operaţii. Sublocotenentul (pm) Remus Brânzan a făcut parte din Brigada 10 Geniu, primul contingent militar din ţara noastră care a participat la o misiune internaţională de menţinere a păcii, în Bosnia-Herzegovina.

Moment emoţionant pentru familia şi foştii camarazi ai celui care a fost Sublocotenentul (pm) Remus Brânzan. După aproape 20 de ani, soţia, fiul şi colegii de la Brigada 10 Geniu au revenit în Bosnia-Herzegovina, pentru a participa la dezvelirea a două plăci comemorative dedicate memoriei sublocotenentului - una amplasată în Parcul memorial amenajat în Camp Butmir, şi o a doua aflată pe coridorul Goradze, în dreptul localității Trnovo, locul în care eroul român a căzut la datorie pe 17 septembrie 1996. 

Cele două opere comemorative de război au fost realizate în memoria slt. (pm) Remus Brânzan, în cursul anului 2015, de către Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor. 

La ceremonii a participat, din partea Ministerului Apărării Naţionale, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, Otilia Sava, dar şi oficiali ai Ministerului Apărării din Bosnia şi Herţegovina, reprezentanţi ai conducerii celor două misiuni ale NATO şi UE din această ţară.

MApN transmite că secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, Otilia Sava, a efectuat, în zilele de 30 și 31 mai, o vizită oficială în Republica Bosnia şi Herţegovina, prilej cu care au fost dezvelite cele două plăci comemorative dedicate memoriei sublocotenentului (pm) Remus Brânzan. 

De asemenea, secretarul de stat s-a întâlnit cu militarii contingentului românesc şi a vizitat Centrul de pregătire pentru participarea la operații în sprijinul păcii din Camp Butmir, unde a avut întrevederi cu generalul-maior Friedrich Schrötter, comandantul Forței Uniunii Europene (EUFOR) din Bosnia și Herțegovina, și cu reprezentanți ai conducerii Comandamentului NATO de la Sarajevo (NHQSa).

Programul delegației M.Ap.N. a cuprins și o serie de întâlniri la Ministerul Apărării, cu ministrul Marina Pendeš și cu ministrul adjunct Boris Jerinić, iar la Adunarea Parlamentară cu Președintele Comisiei Parlamentare pentru Apărare și Securitate, Sifet Podžić, și Comisarul Militar Parlamentar, Boško Šiljegović.

Discuţiile pe care secretarul de stat Otilia Sava le-a purtat cu partenerii din Bosnia și Herțegovina s-au referit la centrele de asistenţă medicală pentru militarii răniţi în teatrele de operaţii, la îmbunătăţirea cadrului legislativ cu privire la modalităţile de sprijin pentru răniţi, invalizi de război şi urmaşii militarilor decedaţi în teatrele de operaţii sau pe teritoriul naţional, precum şi la menţinerea în activitate a personalului devenit invalid ca urmare a operaţiunilor militare.

Misiunea din fosta Iugoslavie

Într-un mesaj impresionant publicat, cu ocazia acestui eveniment de Marius Apostol, fostul camarad al lui Remus Brânzan şi preşedintele Asociaţiei Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilităţi (AMVVD) “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir” se arată că la data de 20.10.1995 a fost constituită forţa internaţională IFOR (Implementation Force/Forţa de Implementare), la care au fost invitate să participe şi state nemembre NATO, aşa cum era şi România, la acea vreme. Efectivul total al IFOR de 60.000 de militari, din care 45.000 din state membre NATO şi 15.000 din ţări nemembre, a fost structurat pe 3 grupări operativ tactice de nivel divizie, conduse de un comandament de corp dispus la Sarajevo. Mandatul pentru un an al IFOR era să asigure: menţinerea păcii, retragerea forţelor şi armamentelor şi reluarea unei vieţi normale, refacerea infrastructurii rutiere, feroviare şi a aerodromurilor, desfăşurarea în bune condiţii a alegerilor generale prevăzute în septembrie 1996. Militarii români au avut dificila misiune  de a reface infrastructura distrusă de războiul din fosta Iugoslavie  şi de a asgura un coridorul Goradze, care permitea legătura cu enclava musulmană într-un spaţiu dominat de sârbi. “Udat cu lacrimi de dor,  te-am adăpostit în camera sufletului meu pentru totdeauna! Nu te voi uita niciodata prietene Slt(pm) Remus Brânzan. Eroii nu mor niciodata!”, este mesajul lui Marius Apostol.