Scandalul retrocedărilor ilegale de păduri a adus în discuție problema defrișărilor ilegale, care ajung în cherestea vândută în afară. În 2013, România a exportat de zece ori mai multă cherestea decât imediat după Revoluție.

Un nou mandat de arestare a fost emis, săptămâna trecută, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri din județul Bacău, pe numele deputatului Ioan Adam. În acest dosar au fost deja arestaţi preventiv fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc împreună cu fiul său, Andrei, şi Paltin Sturdza.

Afacerile cu lemn au atras, după 1990, tot mai mulți afaceriști. Creșterea exporturilor de cherestea în ultimele decenii confirmă acest lucru. Din anul 1990 și până în 2013, exporturile de cherestea ale României au crescut de zece ori, de la 71,83 milioane euro, la 721,3 milioane euro. Cu mici excepții, tendința de creștere a exporturilor de lemn brut tăiat din pădurile țării noastre s-a menținut an de an în toată această perioadă. În perioada 2008-2013, exporturile de cherestea ale României aproape că s-au dublat, marcând un avans de 80%, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), analizate de EVZ.

Astfel, cifrele arată un avans masiv al exporturilor, deși cota anuală de tăiere legală a pădurilor s-a menținut la circa 18 milioane mc, la care se adaugă și tăierile ilegale. „Însa, încasările la bugetul de stat și, implicit, investițiile în păduri au scăzut”, afirmă reprezentanții WWF-România, o organizaţie internaţională independentă care derulează proiecte pentru conservarea naturii.

Lemnul pleacă, industria moare

În 2013, erau 7.474 firme care au ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcție și echipamentelor sanitare, mai puțin decât în 2008, când 8.070 companii declaraseră acest obiect principal de activitate, potrivit datelor Registrului Comerțului.

Cifra de afaceri cumulată a societăților din domeniu a fost de 22,2 miliarde lei, în 2008, după care s-a redus și s-a menținut la aproximativ 16 miliarde lei/an. „Pe fondul distrugerii industriei de prelucrare superioară a lemnului, cheresteaua ca materie primă nu și-a mai găsit locul în România și a luat drumul exportului. În acest fel, în România a rămas doar o mică parte din valoarea adăugată a lemnului, țara noastră vânzând în primul rând materie primă, o practică total contraproductivă și abandonată de majoritatea statelor dezvoltate”, susțin oficialii WWF-România.

Creșterea exportului de cherestea a adus multiple prejudicii economiei autohtone, cel mai grav fiind, în opinia lor, pierderea unui număr mare de locuri de muncă din industria prelucrătoare. Principala sursă a lemnului ilegal sunt, conform Curții de Conturi, sunt cele circa 600.000 ha de păduri neadministrate.

Stoparea defrișărilor

Anul acesta, printr-o Hotărâre de Guvern, a fost introdus sistemul „wood tracking”. Implementat corect, acesta „reprezintă un pas extrem de important în reducerea tăierilor ilegale. În acest fel, fiecare transport de lemn primește automat un cod unic generat de un server central și astfel devine verificabil inclusiv prin apeluri la 112, în timp real”, spun reprezentanții ONG-ului citat.