Extrem de profi tabile, suplimentele alimentare se vând „la liber” în magazine, benzinării sau farmacii. În reclame sunt promovate ca fiind „sănătoase”, dar le aprobă Ministerul Agriculturii și un institut de la cel al Cercetării, nici urmă de Ministerul Sănătății. Când vine vorba însă de cine e responsabil pentru că de prea multe ori sunt confundate cu medicamentele, „vina” e pasată de la o instituție la alta.

La București a fost lansată, ieri, campania „Despre sănătate, cu responsabilitate”, inițiată de Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI). În esență, aceasta militează pentru informarea corectă și completă a românilor, care sunt campioni la automedicație. A fost înființat și un site cu informații complete și autorizate (aleginformat.ro) despre cum se iau în siguranță medicamentele fără prescripție și suplimentele alimentare. „Avem probleme cu automedicația și cred că spargem toate statisticile europene în acest sens”, a recunoscut Laszlo Attila, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, care susține demersul. El sublinia și că nu e normal faptul că românul preferă să întrebe la farmacie ce să ia pentru varii dureri și evită să meargă la medic.

Totuși, medicamentele fără prescripție sunt controlate și avizate după legi suficient de stricte, aplicate de Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (ANMDM). Problema intervine la suplimentele alimentare care sunt împărțite, teoretic, între trei ministere.

Suplimentele, confundate cu medicamentele

Potrivit legii, suplimentele alimentare sunt definite ca „preparate ce conțin vitamine, săruri minerale sau alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic, indicate atunci când, din anumite motive, aceste substanțe lipsesc sau nu se regăsesc într-o cantitate suficientă în dieta zilnică”.

Însă, dacă ai răbdare să urmărești un calup publicitar la TV, spre exemplu, vei vedea că suplimentele alimentare sunt prezentate de prea multe ori ca fiind echivalente „naturale” și mai puțin „nocive” ale medicamentelor. Și ne sunt „indicate” pentru toate afecțiunile: de la căderea părului, incontinență urinară, boli infecțioase, ba chiar și pentru cancere de tot felul. Mesajul acesta e o manipulare extrem de periculoasă posibilă, în primul rând, din cauza modului în care aceste produse sunt avizate. Legal, suplimentele pot fi vândute dacă sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, după ce le avizează Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA București), aflat în subordinea Ministerului Cercetării. Nicio legătură, așadar, cu Ministerul Sănătății sau cu ANMDM, cele care se îngrijesc de sănătatea noastră și care ar putea certifica efectele medicale. „Suplimentele nu sunt medicamente și nu pot substitui acestora! Am avut pacienți cărora, spre exemplu, le-am dat trimiteri către un specialist urolog, având semne de afectare gravă, care au ales să se „trateze” cu ce au văzut la tv, iar rezultatul a fost că au ajuns la medicul specialist cu cancere de prostată în fază terminală, netratabile”, explica dr. Rodica Tănăsescu, președintele Societății Naționale de Medicină de Familie.

Piață profi tabilă din care se hrănesc mulți

Reprezentanții autorităților cred că soluția pentru reglemetarea reală a suplimentelor alimentare ar fi ca reprezentanții Ministerului Agriculturii, ai Cercetării și ai Sănătății să se așeze la aceeași masă și să creeze cadrul legislativ pe acest domeniu. Dar ideea nu e nouă!

Vor să se întâlnească din 2005!

E vehiculată din 2005, de când au fost emise ordinele în baza cărora Ministerul Agriculturii aprobă punerea lor pe piață. Niciodată, însă, cele trei ministere nu s-au întâlnit. De ce? Pentru că vorbim de o piață uriașă, permisiv reglementată, din care câștigă bine și cei care emit autorizații, și cei care produc și cei care vând. „În 2015, piaţa suplimentelor alimentare vândute prin farmacii a ajuns la 210 - 215 milioane de euro, dar estimările noastre privind vânzarea totală - inclusiv în mediul online, arată că este o piaţă de aproape 500 de milioane de euro. 40% din publicitatea pentru piaţa farma a fost reprezentată de campaniile la suplimente alimentare”, declara, anul trecut, Cătălin Vicol, fostul președinte al Patronatului Industriei Suplimentelor Alimentare, potrivit capital.ro. Evident, cel care dirijează o astfel de piață are și puterea aferentă. Nu e de mirare că Ministerul Agriculturii nu ar renunța la rolul său în favoarea celui al Sănătății. „Partea de producție trebuie să rămână la Ministerul Agriculturii”, a punctat, ieri, Adrian Câciu, reprezentant al Agriculturii