Drumul pe apa Dunării, de la Orșova în sus, oferă călătorului un peisaj de legendă. Priveliștea superbă se îmbină cu poveștile localnicilor care indică, acolo, într-o localitate de pe malul apei – Șvinița – locul în care ar fi trăit, odinioară, Hercule, semizeul din mitologia greacă.

În viziunea unora, el ar fi ajuns pe meleagurile noastre în căutarea Hydrei, șarpele monstruos din Lerna. În timp ce o urmărea, semizeul ar fi căpătat puteri, asta după ce s-a îmbăiat în apele termale de pe Valea Cernei, acolo unde se află, acum, celebrele băi. Hercule ar fi ajuns-o din urmă pe Hydra în locul numit Valea Roșie, de lângă satul Șvinița. Acolo i-ar fi tăiat ultimul dintre cele opt capete. Din trupul său, spun legendele, s-a scurs atât de mult sânge încât pământul s-a înroşit şi a rămas așa până în zilele noastre. Valea în care a murit Hydra a primit numele de Valea Roșie.

Alții spun că Hercule era, de fapt, Iorgu Iorgovan, vestit voinic de prin acele locuri și care a ucis un balaur cu trei capete. În mai toate versiunile legendelor, Iorgovan și Hercule urmează același traseu în căutarea monstrului.

Musca ucigașă din capul balaurului

Într-una din relatări, savantul venețian Francesco Griselini scria, în anul 1780, că însuși Sfântul Gheorghe ar fi cel care a omorât balaurul infernal și i-ar fi ascuns capul într-o peșteră numită azi Gaura cu Muscă. De atunci, spun localnicii, din peşteră ies, din când în când, roiuri de muști columbiene care ar proveni tocmai din tigva monstrului.

Până la con struirea Porților de Fier, care a condus la creșterea nivelului apei și la inundarea locurilor în care sălășluiau, aceste insecte extrem de dăunătoare au produs multe pagube localnicilor din zona sudică a Banatului. Ele atacau în număr foarte mare animalele domestice precum boi, vaci, oi, capre, cai şi porci și le provocau dureri cumplite. Animalele mureau ori în timpul atacului, ori la 3-4 ore după aceea sau cel mai târziu în cursul nopţii următoare.

Neam de semizei

Povestea prezenței lui Hercule pe meleaguri mioritice ne-a fost relatată și de Alina Raciov, administratorul cabanei Mraconia din golful cu același nume. Ea ne-a spus că mulți localnici cred, cu tărie, că Hercule și Iorgovan sunt unul și același și sunt convinși că a trăit în Șvinița.

Alina ne-a dezvăluit că, acolo, au fost descoperite, recent, vestigii ale uneia dintre cele mai vechi civilizații din lume. „S-a descoperit că locuitorii acelei zone își poziționau colibele, în forma Neck-ul (coșul vulcanic – n.r.) Trescovăț. În funcție de cum cădea lumina, la răsăritul soarelui, localnicii știau ce perioadă a anului este. De exemplu, când urmează culesul, când se apropie sezonul rece și trebuie să adune lemne etc. Colibele formau un soi de calendar”, ne-a spus Alina.

Tărâmul smochinilor

Fiind o civilizație evoluată pentru acele vremuri, istoricii spun că populația care a intrat în contact cu ei îi considera niște semizei. „Poate de aceea a apărut și legenda conform căreia Hercule, semizeul, ar fi trăit aici”, a explicat Alina Raciov. Comuna Șvinița este asemănată cu însorita Grecie sau cu Sicilia deoarece este unul dintre puținele locuri din România în care cresc smochinii. Anual, acolo are loc „Festivalul Smochinului”. Din monografia comunei aflăm că localnicii fac dulceață, gem și țuică din smochine, pe care o vând cu această ocazie. În localitatea mehedințeană cresc peste 5.000 de smochini. „Clima din această zonă este apropiată de cea mediteraneeană”, ne-a explicat Alina Raciov.

Cea mai înaltă sculptură din Europa – Decebal fără barbă

Ca să ajungi în Șvinița, pe calea apei, barca te poartă, în amonte, de la Cazanele Mici, pe lângă maiestoasa statuie a lui Decebal, străjuind malul stâng al Dunării, aflată la capătul Golfului Mraconia. Sculptura în stâncă e situată la 967 de kilometri de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Cel care a promovat și finanțat ideea acestei lucrări – efectuate în perioada 1994 – 2004 – a fost omul de afaceri și istoricul protocronist Iosif Constantin Drăgan, care a trăit și a murit în Italia. „Lucrarea nu a fost terminată. Lui Decebal îi lipsește barba și pometele drept”, ne-a spus Alin Subțire, proprietarul șalupei care ne-a condus pe Dunăre, în sus. În spatele stâncii se află o peșteră în care se spunea că a fost ascunsă o comoară a dacilor.

Mănăstirea de sub ape

Tot acolo se află Mănăstirea Mraconia, un edificiu construit chiar pe scheletul fostei clădiri a Balonului de semnalizare din Cazanele Mici. „Un astfel de balon mai există pe malul sârbesc. Pe vremuri, funcționau ca niște semafoare. Apa era mai scăzută, înainte de construirea Porților de Fier și, ca să nu se ciocnească, când balonul era ridicat, puteau să treacă navele”, ne-a explicat Alin.

Vechea mănăstire, denumită Mracunia, se află, acum, pe fundul apei. Atestat documentar de la 1453, mănăstirea a fost distrusă în timpul războiului ruso-austro-turc (1787-1792). Apoi a fost refăcută și iar demolată, în 1968, odată cu construirea hidrocentralei. Numele provine de la pârâul Mracuna, care înseamnă apă întunecată. Noul lăcaș de cult a fost construit, la începutul anilor '90, chiar pe „buza” Dunării.

Veterany – prima peșteră cartată din Europa

Tot pe malul stâng al Dunării se află Peștera Ponicova, în care se poate intra cu barca. Apoi, pe jos, se merge cale de 5-6 kilometri până se iese la un drum județean. „Peștera străbate muntele. Se poate ajunge de la intrarea dinspre Dunăre până la cealaltă ieșire, cale de circa două ore”, ne-a spus Alin. Pe aceeași parte se află și Peștera Veterany, o uriașă scobitură în stâncă din masivul Ciucarul Mare, situată la circa cinci metri deasupra nivelului apei. Este cunoscută din timpuri stravechi și a fost punct strategic pentru daci, romani, austrieci și turci, deoarece putea adăposti mulți soldați. Numele peșterii provine de la generalul austriac Veterany, care a fortificat peștera și a facut un zid până la marginea apei, păzit de ostași. Urmele fortificațiilor, rezervorul de apă și numeroase inscripții pot fi văzute, și astăzi, în interior. Deasupra intrării, în partea dreaptă, este o gaură naturală pe unde pătrunde lumina în interior. Datorită interesului militar, Veterany a fost prima peșteră cartată din Europa.

Colțul de Rai de pe malul Dunării

Cabana Mraconia este un colț de Rai pe malul Dunării, situată în comuna Eșelnița. Este ideală pentru pescuit, dar și pentru petreceri în aer liber. Pentru a ajunge la cabană, părasiți drumul național DN 57, în dreptul podului Mraconia, în vecinatatea chipului regelui Decebal, urmărind cursul râului Mraconia. Odată ce înaintați pe drumul comunal, pe malul opus, se va zări oglindindu-se, vesel, în apa golfului, unitatea de cazare. Deși drumul este puțin cam dificil, mai ales din cauza inundațiilor recente, merită parcurs întrucât, odată ajunși, acolo veți găsi o priveliște de vis. Pescarii pot arunca undițele direct din cabana de pe malul apei sau din foișorul aflat la câțiva metri de mal. Pe durata șederii, gazda, Alina Raciov, vă poate facilita plimbări cu barca sau explorarea împrejurimilor cu bicicleta. Oaspeții nu duc lipsă de table, cărți, rummy, poker etc. Grătarele sunt la discreție pentru toate cele patru corpuri de clădire.