MITING DIASPORA. Mărturia unui român venit în țară, la protest:„Oricât de bine am duce-o acolo, suntem doar niște străini. Când am văzut că încep provocările, am plecat”

MITING DIASPORA. Mărturia unui român venit în țară, la protest:„Oricât de bine am duce-o acolo, suntem doar niște străini. Când am văzut că încep provocările, am plecat”

În a doua zi a protestului am stat de vorbă cu mulți români, chiar veniți din Diaspora. Niciunul dintre cei cu care am vorbit nu a participat la violențele care au avut loc, vineri seara, după ora 23.

Unul dintre ei este Gabriel. Este originar din Iași, dar de patru ani locuiește în Londra, iar înainte a locuit în Italia. „M-am născut cu traista în spate, dar mereu am dus dorul României. Am venit aici pe banii mei, pentru că aș vrea să particip la schimbarea în bine a României, cu cât pot eu. Mi-ar plăcea ca noi, românii, să fim uniți și în țară, și în străinătate”, ne-a spus el. Mesajul pe care îl poartă speră să fie astăzi un liant pentru cei care vin în piață. Aseară a luat gaze în față, picioarele îi sunt rănite, dar nu a participat la lupte. „Am plecat când am văzut că încep provocările. Nu este normal ca noi, românii, să ne batem între noi. Nu știu ce a fost acolo, nu știu cine a început, dar noi, care suntem pașnici, nu cred că meritam ce ni s-a întâmplat”, a afirmat bărbatul, care a adăugat că nu are niciun idol politic: ”Îi consider pe toți, în mod egal, vinovați de situația în care a ajuns țara”.

 

 El spune că este este calificat în mai multe meserii: instalator, zugrav, și lucrează chiar și peste program pentru a le asigura celor doi copii un trai bun. „Părinților mei le-a fost greu să mă crească și mi-au vândut libertatea pe un litru de ulei și un kilogram de făină. Nu sunt supărat pe ei, pentru că au fost influențați, ei nu au școală”, a povestit Gabriel.

 

 El a venit în România vineri, împreună cu băiețelul lui care are 6 ani, dar nu l-a adus în piață. „Eu sunt tatăl lui și e rostul meu să mă lupt pentru viața lui. Poate, cândva, când va crește și va dori să se mute în România. Pe amândoi copiii i-am învățat limba română. Le spun la amândoi că România este țara lor. Oricât de bine am duce-o acolo, suntem doar niște străini”, spune Gabriel.

 

 El stătea împreună cu alți doi români din Diaspora, o femeie și un bărbat. S-au cunoscut la protest și s-au împrietenit. Vor mai sta poate și mâine și vor pleca în țara care nici nu i-a adoptat, dar nici nu i-a respins. În timp ce discutam cu cei trei, o parte din piață a început să strige „fără violență!”.