Continuăm cu episodul II despre o operațiune a serviciilor secrete românești și străine, petrecută în urmă cu 10 ani. Așa cum am prezentat în numărul anterior, Parchetul General a luat decizia să redeschidă Dosarul „Răpirea jurnaliștilor” arătând că împotriva fostului președinte Traian Băsescu există o plângere cu acuze grave.

 După 10 ani informațiile, declarațiile și poveștile celor implicați s-au estompat, amintirile nu mai au claritate, iar în acest moment se pot face tot felul de speculații. Din acest motiv, „Evenimentul zilei” va readuce în atenție ce s-a întâmplat începând cu ziua de 28 martie 2005 și până când ultimele ecouri ale Operațiunii „Răpirea din Irak” a trei jurnaliști români s-au stins.

În următoarea perioadă, tot ce va apărea în spațiul public, fie de la instituții, fie de la protagoniștii implicați în 2005, fie de la personaje din spectrul politic trebuie înțeles căutând în trecut.

55 de zile au petrecut în captivitate jurnaliștii Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci (operator tv) și Ovidiu Ohanesian, primii doi angajați la Prima Tv, ultimul, la „România liberă”. Alături de ei, și Mohamad Munaf, prietenul lui Omar Hayssam, finanțatorul deplasării celor patru în Irak.

Înainte de a parcurge un text oficial, trebuie să reținem câteva informații importante.

1. Jurnaliștii și translatorul lor Munaf au fost ținuți în captivitate la modul serios.

2. Au fost deținuți de două grupări, în două etape diferite, una mai blândă și una mai dură.

3. Reprezentanții primului clan, arestați ulterior la Bagdad, se regăsesc în dosarul de terorism al lui Omar Hayssam, instrumentat de Parchetul General. Date despre cea de-a doua grupare sunt, însă, total necunoscute. Acestea sunt cele secretizate, pe care și președintele Băsescu le-ar dori acum publice.

23 mai 2005. Președintele Băsescu prezintă „filmul” întregii operațiuni

Preşedinţia a dat publicităţii, luni seară (23 mai), textul expus în cadrul conferinţei de presă. Este prezentarea oficială a filmului evenimentelor în cazul răpirii şi a acţiunilor de salvare a jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, făcută de președintele Băsescu.

- 28 martie 2005 - Are loc răpirea celor patru cetățeni în jurul orei 19.30, ora Bagdadului, în Cartierul Universitatea din Bagdad.

- Am fost informat despre dispariţia celor trei jurnalişti români şi a însoţitorului lor chiar în avion, pe data de 28 martie, în jurul orei 20.00, de către ministrul de Externe. După cum ştiţi, mă întorceam în țară dintr-o vizită efectuată în Irak şi Afganistan, unde inspectasem trupele româneşti care contribuie, alături de aliaţii şi partenerii noştri, la stabilizarea celor două state.

- Imediat după ce ministrul Afacerilor Externe m-a informat cu privire la ,,conţinutul telegramei primite de la Bagdad, am luat legătura, prin mijloacele de comunicaţii de la bordul aeronavei prezidenţiale, cu şefii principalelor servicii de informaţii- S.R.I., S.I.E.- șeful D.G.I.A fiind alături de mine în Irak/Afganistan.

- Am cerut primele informaţii necesare unei analize preliminare a situaţiei generate de dispariţia celor patru cetăţeni. Am cerut să se ia legătura cu aliaţii noştri.În cursul aceleiaşi seri, structurile abilitate ale statului erau deja în alertă.

- Începând cu orele 21.10, la sediul M.A.E. a fost constituit un prim nucleu de gestionare a situaţiei, sub coordonarea ministrului Afacerilor Exteme şi cu participarea unor membri din conducerea serviciilor menţionate, care a activat în noaptea de 28 spre 29 martie.

- Pe baza concluziilor preliminare, pe aeroport, în momentul sosirii mele în ţară, ora 00.35, am fost informat de ministrul de Externe cu privire la situaţia creată prin dispariţia celor patru cetăţeni.

29 martie - În dimineaţa zilei, am dispus constituirea, la Palatul Cotroceni, a Grupului Operativ de Criză, menit să gestioneze centralizat situaţia. Am dispus ca din nucleul de conducere a operaţiunilor să facă parte şefii serviciilor de informaţii, adjuncţi ai acestora şi consilieri prezidenţiali anume desemnaţi. La unele dintre reuniuni i-am invitat şi pe primul ministru, pe ministrul de Exteme şi pe Procurorul General al României.

- Datorita volumului mare de informaţii receptate în flux continuu am dispus constituirea, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, a unei structuri analitice - Grupul de Analiză, Evaluare şi Proiecţie. Acesta a funcţionat permanent, 24 de ore din 24, şi a fost format din analiști ai tuturor serviciilor de informaţii ale statului român, coordonaţi de un consilier prezidenţial. Rolul său a fost să analizeze comparativ, să evalueze şi să integreze informaţiile provenite de la serviciile secrete.

- De asemenea, fiecare dintre serviciile de informaţii şi-a constituit grupe de criză, care au investigat şi procesat datele venite din teren. Materialele informative au fost prelucrate, sintetizate şi valorificate ulterior la nivelul Grupului Operativ de Criză, aflat sub directa mea conducere.

Omar Hayssam anunța că a fost contactat de rapitori și i-au cerut 4 milioane de dolari pentru eliberarea lor.

- Omar Hayssam și Yassin Mohamad sunt primiți de gen Degeratu între orele 16.30 - 17.00.

- Yassin Mohamad este primit de Președintele țării între orele 20.50-21.22.

30 martie - Aproximativ la orele 24.00, la postul de televiziune AL JAZEERA a fost difuzată prima casetă video cu ostaticii români şi însoţitorul acestora.

- În caseta difuzată, autorii nu își fac cunoscută apartenenţa şi pretențiile. În mesajul transmis prin intermediul lui Marie-Jeanne Ion, răpitorii au negat şi că anterior ar fi cerut o recompensă.

1 aprilie - Ziariștii sunt mutați la o altă locație față de cea inițială și preluați de o altă facțiune.

- Omar Hayssam este primit de Președintele țării între orele 21.00-21.55.

- Difuzarea unui set de fotografii cu jurnaliștii români de către Agenția Reuters.

3 aprilie- Omar Hayssam este primit de Președintele țării între orele 14.15-15.10.

- Se stabilește legătura cu negociatorul răpitorilor și se cere o probă de viață.

- fratele lui Omar Hayssam ajunge la Bagdad.

4 aprilie- Se fac primele arestări la Bagdad, acțiune inițiată de autoritățile irakiene în urma unor informații transmise de la București prin delegație.

5 aprilie- Se prezintă o probă de viață în care se cer elemente de recunoaștere.

- Este prezentată o înregistrare audio prin telefon, dar care nu conține mesajul cerut de negociatorii români. Dovada nu a fost dată publicităţii, dar a fost autentificată prin expertiză tehnică. Dovada de viaţă, reprezentată de o înregistrare audio şi oferită exclusiv autorităţilor române de intermediari, a oferit credibilitate acestui canal.

- Negociatorul răpitorilor dă părții române 4 zile pentru a le satisface solicitari politice, respectiv retragerea trupelor.

- Omar Hayssam este reținut de autoritățile române.

6 aprilie - 9 aprilie - Continuă arestările în Bagdad.

9 aprilie- Negociatorul răpitorilor anunță că a expirat termenul dat autorităților române și că vor trece la decapitarea cetățenilor români.

- Partea română cere să nu se treacă la acțiuni împotriva cetățenilor români și solicită încă două zile de răgaz.

- Negociatorul răpitorilor vine cu alternativa, respectiv că este dispus să renunțe la revendicările privind retragerea trupelor române din Irak dacă se oferă în schimbul celor trei cetățeni români 20 de militari români din trupele românești.

- O altă alternativă oferită avea în vedere eliberarea unor prizonieri irakieni.

- Continuă arestările la Bagdad legate de grupul răpitorilor

12 aprilie - Negociatorul răpitorilor solicită un răspuns la variantele de răscumpărare cerute: retragerea trupelor din Irak, eliberarea prizonierilor irakieni, 20 de militari români, amintind că în caz contrar se va recurge la decapitarea „băiatului înalt”.

13 aprilie - Negociatorul răpitorilor revine cu oferta fermă de a renunța la planul de retragere a trupelor în schimbul a 20 de militari români.

14 aprilie - Noi arestări la Bagdad din prima facțiune a răpitorilor.

17 aprilie - Negociatorul român și negociatorul răpitorilor - solicită proba de viață, iar Bagdadul solicită ferm predarea a 20 de soldați români în schimbul jumaliștilor.

19 aprilie - Negociatorul ro mân propune un transport de ajutoare pentru populația din zona aflată sub autoritatea trupelor române și insistă pentru prezentarea unei probe de viață.

- Negociatorul răpitorilor acuză în schimb partea română de colaborare în arestarea unor irakieni.

21 aprilie - Negociatorul răpitorilor ne cere să urmărim pe intemet în cursul serii decapitarea unuia dintre cei trei cetățeni români ostateci

- Negociatorul român insistă pentru proba de viață pentru ca discuțiile să continue.

22 aprilie - Dovada de viaţă solicitată a fost primită prin intermediul postului Al Jazeera, elementele de recunoştere solicitate fiind incluse. Ele au fost însă însoţite şi de revendicări explicite.

- Pentru prima oară, gruparea s-a autoidentificat sub titulatura Muadh bin J abel şi a dat un ultimatum de patru zile autorităţilor române, în vederea retragerii trupelor româneşti din Irak.

- În caz contrar, ostaticii urmau să fie executaţi, începând cu 26 aprilie 2005, ora 17.00, ora Bagdadului.

26 aprilie - Dan Dumitru de la Prima TV a primit un mesaj audio de la răpitori. Aceştia au solicitat expres să multiplice mesajul audio, pentru a-l da la toate posturile de televiziune şi de radio. Scopul era ca toate aceste mijloace de informare să difuzeze simultan, la o oră de maximă audienţă, revendicările răpitorilor.

- Am luat decizia de a chema la Cotroceni directorii editoriali de televiziune şi radio din Bucureşti şi de a le explica care sunt efectele difuzarii acestor casete lăsând în același timp la latitudinea lor decizia de a difuza sau nu casetele. M-am bucurat să constat că cei mai mulţi dintre aceştia au înțeles corect marea responsabilitate care le revine şi au procedat în consecinţă.

- În aceeaşi seară, răpitorii, deturnaţi în ultimul moment de la planul acelei zile, au supralicitat: au dat spre difuzare, prin Al Jazeera, atât mesajul audio nedifuzat pe majoritatea instituţiilor de presă româneşti, cât şi o casetă video care a îngrozit familiile şi întreaga ţară, prin ceea ce sugera.

- De asemenea, răpitorii au anunţat şi prelungirea cu încă 24 de ore a termenului limită, conditionând cu retragerea trupelor.

27 aprilie - La orele 11,30, i-am convocat la Cotroceni pe membrii Grupului Operativ pentru a lua o decizie de care depindea practic, nu numai soarta ostaticilor, ci şi politica externă a statului român şi siguranţa cetăţenilor ei.

- Am convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării informând membrii CSAT- ului asupra punctului în care s-a ajuns, după aproape o lună de contacte tensionate cu răpitorii celor trei cetăţeni români.

- Decizia a fost aceea că statul român nu va ceda şi nu îşi va modifica opţiunile de politică extemă şi angajamentele asumate în plan intemaţional, sub nici un fel de presiuni şi ca atare nu vom da curs revendicărilor de natură politică.

- Imediat după şedinţa CSAT, am cerut familiilor celor răpiţi, reunite la Palatul Cotroceni pe parcursul celor cinci zile, să continue să aibă încredere în demersul autorităţilor române.

La orele 18.00, ora României, ultimatumul expira.

- Imediat după expirarea ultimatumului, mai exact la ora 18 şi un minut, ora României, intermediarul răpitorilor a sunat şi s-a arătat contrariat, iritat, furios de lipsa de receptivitate a autorităţilor române.

- În cadrul negocierilor din cursul zilei, negociatorul român cere insistent să nu se pună în aplicare amenințarea la adresa ostatecilor

- Negociatorul răpitorilor anunță că este de acord să amâne cu încă 24 de ore execuția cu condiția ca factorii politici să anunțe public prin intermediul Al Jazeera că cer amânarea termenului limită și implicarea clericilor musulmani.

- Autorităţile române solicită public prelungirea termenului limită acordat de gruparea care îi deţine pe cei trei cetăţeni români.

- De asemenea, autorităţile române solicită Consiliului Înţelepţilor Musulmani din Irak (Hayat Al Ulema Al Muslimin Al - Iraki) implicarea în eforturile de eliberare a ostaticilor români, inclusiv prin iniţierea de negocieri.

28 aprilie - Negociatorul român insistă pentru eliberarea lui Marie Jeanne Ion cu argumente religioase.

- De asemenea, negociatorul român comunică imposibilitatea de a se obține un plan de retragere a trupelor române.

- Se activează în negocieri canalul privat în numele famililor și al clericilor.

3 mai - O primă tentativă de eliberare a ostatecilor eșuează.

4 mai- 13 mai - Menținerea contactelor cu negociatorul răpitorilor devine extrem de dificilă.

14 mai - Se reiau negocierile cu intermediarul răpitorilor și se cere o nouă probă de viață.

18 mai - Se primește o probă de viață cu cei trei cetățeni români care nu se face publică conform înțelegerii cu negociatorul răpitorilor.

- Dovada de viaţă conţine elementele de identificare convenite.

18 - 21 mai - Se dau în mod repetat infomații cu privire la punctele de întâlnire cu privire la preluarea ostatecilor.

- Grupul antitero al SIE se deplasează în diverse puncte fără să finalizeze acțiunea de preluare a ostatecilor.

22 mai - La punctul și ora fixată se întâlnesc cele două părți.

- Se stabilește un nou dispozitiv de predare/primire a ostatecilor.

- Se iau măsuri de securitate de ambele părți și se predau cei patru ostateci.

- Ora 13.44 cei patru se aflau în Ambasada României de la Bagdad, în custodia autorităților române.

23 mai - Mohammad Mounaf este preluat în cursul dimineții de poliția militară americană.

- Cei trei cetățeni români sunt îmbarcați în aeronava specială care decolează de la Bagdad la ora 9.16.

- Aeronava specială aterizează Baza Aeriană 90 la ora 14.45, ora României.