Mircea Florian, despre păstrarea culturii populare tradiționale: „Noi încercăm să renaștem meșteșugurile”

Mircea Florian, despre păstrarea culturii populare tradiționale: „Noi încercăm să renaștem meșteșugurile”

Cunoscutul muzician Mircea Florian a vorbit într-un interviu despre proiectele sale muzicale și despre susținerea culturii populare tradiționale românești.

Stabilit în Germania de 35 de ani, Mircea Florian a povestit, într-un interviu pentru Ziarul Românesc din Germania, despre cum a încercat să apropie cele două state, România și Germania prin cultură. El a povestit despre activitatea asociației sale, Der Kub - Deutsch Romanische Kultur Begeben. Prin intermediul acesteia, Mircea Florian a reușit să aducă numeroși artiști români în Germania, la diferite evenimente culturale. De asemenea, prin intermediul acestei organizații, au fost invitați artiști germani în România.

„Eu locuiesc în Germania de 35 de ani. Fac și aici tot felul de lucruri. Am o asociație denumită Der Kub, Deutsch Romanische Kultur Begeben, care acum e pusă puțin în repaus, al cărei președinte am fost încă de la început și prin care am adus, la începutul anilor ’90, când în sfârșit a fost posibil, o mulțime de artiști în Germania: Dinescu, Cărtărescu, Maia Morgenstern, chiar și oameni din artele plastice, precum Perjovschi, au venit Sarmalele Reci, mai trăiau Frații Petreuș și i-am chemat și pe ei.

Un schimb cultural româno - german

A fost un schimb cultural, au fost și artiști germani care au venit în România și a continuat multă vreme, vreo 12 ani după cât țin eu minte, după care s-a mai stins pentru că s-a stins și interesul germanilor”,  relatat Mircea Florian.

Ne puteți urmări și pe Google News

Potrivit spuselor sale, mare parte din sumele necesare acestor schimburi culturale au fost suportate de autoritățile germane. Între aceștia îl amintește pe Johsannes Rau, fost președinte al Germaniei.

„O parte foarte mare din cheltuieli a fost susținută chiar de oficialitățile germane, de Ministerul de Externe german, de Ministerul Culturii și de un anume domn Johannes Rau, care a devenit chiar președintele Germaniei la un moment dat și care a susținut toată această mișcare. A fost un fel de «pendul cultural», pentru că mă hotărâsem nu doar să invit, ci să și aduc în țară fel de fel de artiști importanți din Germania”, a povestit Mircea Florian.

Un instrument tradițional pe cale de dispariție

Mircea Florian s-a axat pe susținerea vechilor meșteșuguri, precum fabricarea tulnicului, un instrument tradițional pe cale de dispariție. Potrivit spuselor sale, tulnicul este reprezentativ pentru muzica și pentru cultura populară românească.

„Încerc să dau o notă optimistă acestei chestii și așa se face că de 15 ani există o școală de vară de tulnice. Tulnicul este un instrument extraordinar, toată lumea e de acord că e un reprezentativ, că reprezintă un simbol al românilor. Încetul cu încetul, dacă nu suntem atenți, n-o să-l mai avem. Practic, noi încercăm să renaștem meșteșugurile legate de manufacturarea acestui instrument”, a precizat Mircea Florian.

În acest context el a vorbit și despre ansamblul pe care l-a înființat, Floriman în cadrul căruia activează mai mulți tulnicari.

„Am și eu însumi niște formule ale mele. Există un ansamblu care se cheamă Floriman și acest ansamblu a cântat și cântă destul de mult. Este un ansamblu destul de ciudat. Conține un număr de patru tulnicărese, originare din Apuseni, încă doi tulnicari urbani, așa cum le zic eu, un basist fabulos, Dietrich Krauser, și îl avem alături și pe DJ Vasile, un bun prieten”, a mai spus artistul.

Profesor la Politehnica București

Mircea Florian predă în prezent la Politehnica București și spune că a revenit la activitatea didactică deoarece a considerat că trebuie să dea înapoi țării. El spune, însă, că va renunța la această activitate deoarece îi ocupă foarte mult timp și nu mai poate să se dedice proiectelor artistice.

„Încă mai predau și azi la Politehnica București. La Universitatea de Arte am predat Arta Cinetică, un curs pe care l-am inventat eu și care nu a mai existat niciodată în România, am predat și la Universitatea de Artă teatrală și cinematografică (UNATC). Încet, cred că o să renunț la toate acestea pentru că ele sunt destul de acaparatoare și nu îmi mai rămâne timp să fac nicio piesă, nicio muzică de teatru, de film, îmi este greu să mă strecor mereu și trebuie să lucrez sub o presiune care nu se prea justifică”, a precizat artistul.

Viitorul într-o lume digitalizată

Artistul a vorbit și despre lumea actuală, digitalizată. El a comparat ceea ce se petrece astăzi, în domeniul internetului cu descoperirea tiparului, de către Gutemberg.

„Nu am cum să fiu. E ca și cum, pe vremea lui Gutenberg, aș fi fost împotriva literelor de plumb. Revoluția de pe vremea lui Gutenberg seamănă cu ceea ce trăim noi astăzi. (…) Există nuanțe ale timpului. Sunt lucruri care azi au mare valoare și care vor fi banale pentru cei care peste 100 de ani se vor învârti în Cosmos și se vor duce pe alte planete să își facă vacanțele”, a mai spus Mircea Florian