Pacienții ar trebui să aibă acces mai rapid la tratamentele scumpe în urma desființării, de la 1 martie, a comisiilor de specialitate de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Medicii, teoretic, prescriu direct aceste medicamente pacienților. Doar că nu e așa simplu și rapid cum se credea. Pacienții poate că nu mai așteaptă luni de zile tratamentul, cum se întâmpla până acum, dar tot au încă de răbdat. Sistemul nu este pus la punct așa cum își dorea seful de la Ministerul Sănătății, Florian Bodog.

De la 1 martie a intrat în vigoare prescrierea directă a medicamentelor scumpe către pacienții cu afecțiuni grave. Protocoalele terapeutice sunt încă în dezbatere publică, iar medicii se plângeau că nu pot prescrie efectiv medicamente pentru că nu știu după ce să le dea și nici n-au codurile necesare ca să poată completa fișele pacienților.  

Pe site-ul Ministerului Sănătății au fost postate, în dezbatere publică, protocoalele terapeutice în baza cărora vor fi prescrise aceste tratamente. Doar că dezbaterea publică se va termina în aprilie. Cu toate acestea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat ieri, pe pagina sa, aceste protocoale terapeutice și lista cu coduri , de care aveau nevoie medicii. Care însă nu poartă semnătura ministrului sau a șefului Casei Naționale!

Pe de altă parte, oficialii de la MInisterul Sănătății nu știu dacă această prescriere va duce la creșterea costurilor suportate de buget pentru tratamentele pentru afecțiuni grave, iar medicii par cumva nelămuriți de ce se întâmplă: pot prescrie, dar tratamentele vin în aceeași lună, nu imediat...

 „Este încă greu de estimat ce se va întâmpla în acest moment după dizolvarea acestor comisii de la nivelul caselor de sănătate. Ce este sigur este că pacienții vor beneficia mult mai rapid de tratament. De îndată ce prescripția se va face on line sau offline către Casa Națională, în câteva zile practic, pacienții în aceeași lună pot să beneficieze de tratamentul cu molecule scumpe. Că va crește sau va scădea (consumul, n.r.) în momentul aceste este greu de spus. Dar cred că putem spune că aproape toate cererile, deci nu au mai fost liste de așteptare la Casa Națională și aproape toate cererile au fost aprobate. Deci, mi-e este greu să cred că s-ar putea modifica numărul celor care au nevoie de tratament de acest gen. În momentul de față sunt 24 de molecule aprobate în tumorile solide, cu aproape 30 de indicații”, a declarat dr. Adina Croitoru, coordonatorul Serviciului de asistență medicală în ambulator și spitalizare de zi de la Institutul Clinic Fundeni, la conferința „ Tratamente Inovative în Oncologie”, desfășurată la intitutul bucureștean.  

 „Doar o mică completare, sunt convins că dacă medicii prescriptori vor respecta ghidurile și protocoalele ca și până acum nu ar mai fi nevoie de această interpoziție a unei comisii centrale care să analizeze și să verifice dosarele pacienților. Rămâne doar ca din partea Casei să se găsească o cheie de control, o monitorizare a prescrierilor, ceea ce Casa a și încercat să implementeze la nivelul SIUI-ului (Sistemului Informatic Integrat, n.r.) un document care să fie transmis de medici pe sector către casă. Dacă aici era domnul președinte al CNAS putea să vă spună mai multe detalii pentru cei doritori să știe amănunte în acest sens”, a adăugat prof. dr. Petru Armean, consilierul ministrului Sănătății, prezent la simpozion.

„Au fost câteva molecule la care se lucrează, se îmbunătățește (protocolul n.r.). Am avut toată deschiderea din partea Ministerului. Deci, prima publicare a fost în decembrie, republicarea a fost în februarie, în momentul d efață sunt pe transparență și, în plus, cei de la Minister au fost deschiși la cererea noastră și a celor care au încercat să modifice protocoalele ca să schimbe și să modifice ce este de modificat  conform protocoalelor europene, conform protocoalelor americane și conform protocoalelor specifice fiecărui tip de cancer”, a completat dr. Adina Croitoru.

Mai este însă o mare probemă: accesul direct la tratament nu rezolvă problema diagnosticării grele sau tardive pentru, spre exemplu, afecțiunile oncologice. Pentru asta ar fi nevoie ca medicii și pacienții să aibă acces direct, eventual decontat de stat, la teste genetice.

 „S-au făcut progrese remarcabile, însă rămâne problema legată de costurile tratamentului. Dacă moleculele sunt acoperite de stat, testele genetice nu sunt. Acestea sunt plătite de pacienți sau companiile farmaceutice. Trebuie să vedem dacă și testele pot avea un regim similar cu medicamentele", a afirmat profesorul doctor Irinel Popescu.

El spune că una din principalele teme ale simpozionului de la Institutul Clinic Fundeni este selectarea, de către specialiști, a testelor care sunt utile în tratamentul pacienților.

„În primul rând cu acoperirea costurilor testelor, pentru că din câte știu eu dacă moleculele sunt acoperite, după cum vedeți, cu sau fără comisii, testele în principiu nu sunt. și atunci trebuie să vedem mai întâi care dintre ele ar trebui selectate și care ar trebui să intre într-un regim asemănător moleculelor . Deci, asta este problema costurilor. Și legătura cu simpozionul de astăzi a cărui temă centrală este în primul rând selectarea acestor teste pe baza unor date științifice și a unor evidențe. (în urma discuțiilor de la simpozion n.r.) vom trage niște concluzii preliminare, pentru că acest câmp este într-o continuă schimbare. Apar teste noi, apar gene noi, apar mutații noi. E o pletoră din care specialiștii în domeniu trebuie să le selecteze pe cele de care au absolută nevoie  ca să poată trata pacientul corect și după aceea finanțatorul să spună dacă le finanțează. În momentul d efață, după știința mea, aceste teste nu sunt finanțate deloc. (cât costă aceste teste? N.r.) Păi, asta este, sumele sunt variabile. Aveți firmele aici, unele sunt deja pe piață, altele vor să intre pe piață, unele oferă loturi mari de teste la un anumit preț deci e un nou intrat pe piața testelor medicale și de asta și prețurile sunt în curs de a fi stabilite ”, a explicat prof.dr. Irinel Popescu.

Întrebat dacă pacienții care vor și își permit să-și facă astfel de teste, pentru a vedea dacă au sau nu anumite afecțiuni oncologice, au unde le face, profesorul Irinel Popescu a arătat că există firme care fac asta, „pentru că majorarea laboratoarelor sunt în străinătate, și firmele preiau probele și le trimit în străinătate”.