Ministerul Agriculturii amână normele de aplicare a legii risipei alimentare până la sfârşitul anului. Între timp, un grup de lucru va redacta un proiect de act normativ care să fie aplicabil atât juridic, cât şi tehnic, se arată într-un punct de vedere publicat pe site-ul Ministerul Agriculturii.

“Legea în actuala formă este inaplicabilă! Face mai mult rău decât bine! Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanţii sectorului agroalimentar şi întâlnirilor de lucru cu specialiştii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la Lgea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare”, informează Ministerul Agriculturii pe site-ul oficial.

În punctul de vedere al Ministerului Agriculturii se dau câteva exemple privind articole din Legea 217/2016, arătându-se astfel mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ.

“Prin urmare concluzia a fost că legea, nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere. În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât şi tehnic”, se arată în punctual de vedere al Ministerului

Camera Deputaţilor a adoptat, anul trecut, în octombrie, un proiect de lege care prevede combaterea risipei alimentare, prin donarea, de către agenţii comerciali, a alimentelor care se apropie de termenul de expirare, nerespectarea prevederilor putând duce la sancţiuni de până la 10.000 de lei.

Propunerea legislativă prevede că alimentele vor fi donate către fundaţii, ONG-uri, cămine de bătrâni, orfelinate sau spitale, în baza unui contract semnat între agenţii comerciali şi persoanele juridice respective.

Încălcarea prevederilor prezentei legi ar urma să fie sancţionată cu amenzi contravenţionale cuprinse între 1.000 şi 10.000 de lei. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Potrivit expunerii de motive, datele statistice estimează la nivelul Uniunii Europene, între 2012-2014, totalul alimentelor irosite sau risipite, pe lanţul producţie- consumatorul final, este între 82 şi 114 milioane de tone anual.

România ocupă locul al nouălea în topul celor mai risipitoare ţări din UE, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, ceea ce înseamnă peste 6.000 de tone pe zi, notează Gândul.info.

Mai prost decât noi stau ţări precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Franţa, Polonia sau Belgia.

La nivel mondial se aruncă anual 1,3 miliarde de tone de alimente, potrivit estimărilor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite. Acest lucru înseamnă că 750 de milioane de dolari se pierd în coşurile de gunoi într-un singur an, mai scrie Gândul.info.