Ilan Şor. La un an de când a fost condamnat la 15 ani de închisoare în frauda bancară şi la cinci ani de când nu a mai călcat în Republica Moldova, penalul Ilan Şor, aflându-se în Israel, continuă să obţină bani grei din afacerea Duty Free. Afacere organizată de tatăl său cu mai bine de 30 de ani în urmă.
Deşi au promis de mai multe ori că vor seca acest izvor de bani al lui Şor, autorităţile de la Chişinău pare să rămână neputincioase. Înainte de căderea regimului lui Plahotniuc, de care se aliase şi fugarul din Israel, acesta a luat măsurile necesare pentru a-şi salva afacerea. De parcă prevăzuse ce urma să se întâmple.
Afacerea a fost înstrăinătată printr-o schemă alambicată, care conţine câteva etape, ajungând în cele din urmă să fie înregistrată pe persoane din anturajul lui Şor. Şi nu este exclus ca o parte din veniturile obţinute din magazinele de la Aeroportul Internaţional Chişinău şi cele amplasate la frontiera cu România, ţară UE, să fie folosite pentru deturnarea parcursului european al Republicii Moldova.
Ilan Şor renunţă la Dufremol
Aprilie 2019. Până la formarea alianţei de guvernare dintre PSRM şi Blocul ACUM, care să spargă regimul Plahotniuc rămăseseră, două luni. Totuşi, parlamentarul Ilan Şor pare să fi avut o presimţire că şederea sa la Chişinău nu va dura mult.
Astfel, politicianul penal îşi pune în aplicare schema de salvare a afacerii moştenită de la tatăl său, magazinele Duty Free. Aceste magazine se aflau în gestiunea întreprinderii Dufremol SRL, întreprindere fondată în 1997.
Ilan Șor a devenit oficial administrator al companiei în anul 2006. Tot atunci a intrat și în posesia a 1% din capitalul social al firmei. Peste un an Ilan Șor a ajuns să dețină 75% din capitalul social, iar mama vitregă a acestuia, Ilona Șor - restul 25%. Din 2011, asociat unic al Dufremol este Ilona Șor. Peste trei ani, în 2014, aceasta a preluat și funcția de administrator.
Prima etapă din schema lui Ilan Şor a fost înstrăinarea SRL Dufremol. Documentul a fost semnat la 22 aprilie 2019 la Chişinău de către mama vitregă a deputatului fugar, Ilona Şor, pe care era înregistrată afacerea, şi fostul politician din Bulgaria, Marko Todorov, ex-ministru al Științei și Educației în Guvernul lui Lyuben Berov din Bulgaria și deputat în cea de-a șaptea Mare Adunare Națională.
Contractul a fost autentificat de notara Olga Bondarciuc, cunoscută pentru că a legalizat mai multe tranzacții din schemele fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Aceasta este cercetată penal pentru fals în acte publice în intereseul unei organizaţii criminale. Taxa de stat achitată de părţi pentru tranzacţie a fost de 4.227 lei, iar taxa notarială, de 2.144 lei.
În aceeaşi zi, Camera Înregistrării de stat a operat modificările necesare, Marko Todorov fiind înregistrat ca singur fondator al SRL Dufremol, care deţinea 12 magazine din reţeaua Duty-free.
Banii încasaţi de Şor
Conform contractului, Marko Todorov s-a obligat să achite familiei Şor banii în numerar până la data de 22 iulie 2019, cu o săptămână înainte ca Ministerul de Interne să anunţe că Ilan Şor a părăsit Republica Moldova şi a fost dat în urmărire generală.
Suma pe care ar fi încasat-o Ilan Şor înainte să fugă în Israel din înstrăinarea afacerii Dufremol, a fost de 2.113.480 lei.
La acel moment, cifra de afaceri a SRL Dufremol era de aproape un miliard de lei pe an. După înstrăinrea întreprinderii aceasta nu a mai avut activităţi.
„Fiica” salvatoare a magazinelor lui Şor
Cele 12 magazine Duty Free ale firmei Dufremol nu au ajuns însă în proprietatea afaceristului din Bulgaria. Până la finele anului 2018, reţeaua era controlată de familia Șor prin intermediul firmei Dufremol. Ulterior, rețeaua a trecut sub controlul firmei DFM SRL, deținută de aceeași Dufremol.
Compania DFM SRL a fost fondată, la indicaţia lui Ilan Şor, în 2015, de către Dufremol SRL. În martie 2017, proprietară a întreprinderi devine Ilona Şor.
DFM SRL nu a avut activitate economică notabilă până în 2018. Astfel, dacă în 2016 DFM a avut pierderi de șase mii de lei, iar în 2017 – de circa 140 de mii de lei, apoi în 2018 a săltat brusc la venituri de 644 de milioane de lei, înregistrând un profit de 120 de milioane de lei.
Acest lucru s-a datorat inclusiv faptului că, în noiembrie 2018, Dufremol a introdus în capitalul social al DFM câteva duty-free-uri, tehnică şi echipamente, majorându-l de la 500 de mii de lei la peste 11 milioane de lei.
Ulterior, Dufremol i-a cedat DFM controlul asupra întregii sale rețele de duty-free-uri. În ianuarie 2019, cu mai puţin de 2 luni înainte de alegerile parlamentare, Dufremol s-a retras din capitalul social al DFM, iar unic asociat devine Ilona Şor, supranumită şi „eminenţa cenuşie” a lui Ilan Şor.
Cum a fost evitat sechestrul
Ilona Şor a fost asociată şi administratoare la DFM doar până în iunie 2019, când a vândut firma unui triumvirat format din Alexandru Vîlcu (30%), Viktor Iakovlev (30%) şi Andriy Minayev (40%), ultimul fiind cetăţean al Germaniei şi administrator al noii achiziţii.
O investigaţie RISE Moldova a arătat că două contracte, cu Vîlcu și Iakovlev, Ilona Șor le-a semnat personal vineri, 14 iunie 2019 - ziua în care Partidul Democrat a cedat guvernarea coaliţiei dintre Partidul Socialiștilor şi Blocul ACUM, eveniment în urma căruia Ilan Șor „a traversat în mod ilegal frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră”.
Deja ultimul contract, cu Minayev, a fost semnat la 17 iunie 2019, dar nu de Ilona Șor, ci de Nina Guranda, care a reprezentat-o prin procură.
La finele lunii iunie 2019, adică la două săptămâni de când triumviratul Vîlcu - Iakovlev - Minayev au preluat compania de la Ilona Șor, activele DFM, la fel ca și cele ale Dufremol şi DFN SRL - o altă companie afiliată familiei Șor, au fost puse sub sechestru de către oamenii legii, pe motiv că Dufremol ar fi beneficiat de bani ce provin din „Furtul miliardului”.
Însă noii proprietari au invocat faptul că ei „sunt investitori de bună credință”, astfel încât, la 16 decembrie 2019, oamenii legii s-au văzut nevoiți să ridice sechestrul de pe activele DFM SRL
„Plimbarea” prin offshore
Deşi scapă de sechestru, Ilan Şor îşi contiuă schema. La câteva zile după anularea sechestrului, Vîlcu şi Iacovlev au renunțat la cotele lor în favoarea lui Andriy Minayev. Iar la 24 decembrie 2019, a cedat întreg capitalul firmei unei companii cipriote, Hamstelia Limited LLC, fondată chiar în ajunul tranzacției.
După „spălarea” în offshore, DFM SRL revine, în decembrie 2020, în proprietatea lui Andriy Minayev. Iar peste câteva luni, în august 2021, Minayev a cedat 90 la sută din acţiuni omului de afaceri israelian, Geler Arie.
Cine sunt afaceriştii implicaţi în schema lui Ilan Şor
Alexandru Vîlcu este un controversat om de afaceri din Republica Moldova, fiul lui Nicolae Vîlcu, fost șef al Serviciului Vamal în perioada guvernării comuniste.
Numele afaceristului a devenit cunoscut publicului larg în perioada guvernării lui Plahotniuc, fiind implicat în mai multe afaceri dubioase. Printre acestea se numără privatizarea Combinatului de Tutun din Chişinău şi concesionarea gărilor auto din Republica Moldova.
Prieten cu fostul şef al SIS în perioada guvernării PDM, Vasile Botnari. Din cercul de prieteni mai fac parte foştii deputaţi din anturajul lui Plahotniuc, Vladimir Andronache şi Eugen Nichiforciuc.
Fostul preşedinte Igor Dodon l-a decorat pe Vîlcu cu Ordinul „Gloria Muncii”, „pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în complexul agroindustrial”.
Viktor Iakovlev este un afacerist din oraşul Odesa, Ucraina. În Republica Moldova este fondator a şase întreprinderi şi administrator la altele două. Este partener de afaceri cu Vîlcu şi a fost implicat în privatizarea Conbinatului de Tutun, dar şi a gărilor auto moldoveneşti.
Andriy Minayev, deţinător al cetăţeniei Germaniei, este, din 2019, administrator al reţelei de magazine Duty Free în Republica Moldova. Minayev, în parteneriat cu Vîlcu şi Yakovlev, a mai preluat controlul şi asupra altor afaceri din imperiul construit de familia Şor, inclusiv al companiei Klassica Asigurări. Andriy Minayev este investigat de procurorii moldoveni, alături de Ilona Şor, într-un dosar penal pentru spălare de bani.
Născut în 1955 în Rusia, Arie Geler este un prosper om de afaceri care locuieşte în Israel, dar cu afaceri în Rusia. El controlează peste 71% din capitalul Sinko-Bank. El mai deţine patru companii în Rusia şi una în Olanda.
Partenerul lui Ilan Şor din Israel
Geler mai deţine cote de 100% la patru companii din Rusia: OOO Bairon, OOO Kantri, OOO Eniya şi OOO Torgovaya firma Tonus Liuks. Prin ultimele două Geler controlează aproape 71% din capitalul Sinko-Bank.
Geler Arie locuieşte în oraşul Herzliya din Israel, situat la 15 kilometri de capitala Tel Aviv. Anume în acest oraş afaceristul a fost surprins de mai multe ori în compania lui Ilan Şor.
La Chişinău, Geler Arie este asistat de avocatul Aureliu Colenco, cel care conduce apărarea în dosarul lui Ilan Şor. Colenco prestează de mai mulţi ani servicii juridice pentru familia Şor. Tot Colenco l-a ajutat pe Geler să scoată sechestrul de pe dividendele din Moldova care urmau să plece în Israel.
Autorităţile, neputincioase în faţa schemelor lui Ilan Şor
Deşi au încercat în repetate rânduri să pună punct pe reţeaua Duty-free, autorităţile nu au reuşit prea multe. Iar reţeau continuă să aducă venituri de milioane, chiar dacă nu mai beneficiază de un regim fiscal pivilegiat.
În iunie 2019, la solicitarea Procuraturii Anticorupţie, Judecătoria Chişinău a emis mandate de punere sub sechestru a activelor companiilor Dufremol, DFM şi DFN. Motivul e că ar fi beneficiat de bani ce provin din frauda bancară.
Noii proprietari au contestat în instanță ordonanţele de aplicare a sechestrelor. Procurorii susţineau că „la cauza penală sunt acte care confirmă strânsa legătură de activitate între Ilan Șor și actualii asociați ai DFM”.
Vîlcu, Iakovlev și Minayev au contestat în instanţă aplicarea sechestrului. Ei au declarat că sunt investitori de bună credinţă şi nu poartă răspundere pentru faptele lui Şor. Şi au primit câştig de cauză.
La 26 octombrie 2022, Cabinetul de miniștri a adoptat o hotărâre privind lichidarea magazinelor Duty-free. Potrivit documentului, magazinul amplasat în incinta aeroportului urma să activeze până la 22 decembrie 2022. Iar unitățile comerciale din zonele de ieșire ale frontierei de stat - până la 3 septembrie 2023.
Documentul prevedea modificări la Codul vamal și Codul fiscal, în vederea promovării principiului de echitate fiscală. Este vorba de aplicarea impozitelor asupra mărfurilor comercializate pe teritoriul țării, inclusiv în unitățile de comerț amplasate în zonele vamale.
La moment, funcţiobează toate magazinele Duty Free, doar că achită impozite. Iar cifra de afaceri rămâne impresionantă.
Eşec pentru ministrul Alaiba?
În august 2023, ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, anunţa că va închide toate cele 12 magazine Duty Free.
„Pentru moment. Vom elimina și această ultimă schemă de care beneficiază acest grup criminal. În loc vom identifica în mod transparent un investitor credibil, cu vastă experiență în domeniu, cu o imagine și reputație impecabilă. Pentru a aduce transparență și eficiență în gestionarea magazinelor din Aeroport.
Una câte una o să punem capăt tuturor schemelor corupte care au fost puse în practică de grupările corupte, inclusiv cele asociate cu Șor și altele. Iar cei care au profitat de pe urma corupției vor fi aduși în fața justiției.
Toate „business-urile” lui Șor au același sfârșit – se adeverește că mint oamenii, îi trag pe sfoară, le iau banii și dispar. Așa a făcut cu Banca de Economii, așa a făcut cu Air Moldova și multe altele. Nu o să așteptăm ca același lucru să se întâmple cu magazinele din aeroport”, a scris Alaiba pe rețelele de socializare.
În replică, administraţia companiilor DFM şi DFN l-a ameninţat pe Alaiba cu judecata.
„Compania nu are nicio legătură cu politicieni sau partide politice, atât în R. Moldova, cât și în străinătate. Mai mult, compania nu este afiliată politic și nici nu a fost vreodată, spre deosebire de postarea dumneavoastră, în care se întrevede cu ochiul liber o luptă politică nedisimulată sau, mai exact, răfuială cu oponentul, cu ajutorul statutului de serviciu”, se arăta într-un comunicat DFM/DFN.
De la promisiunea lui Alaiba au trecut 7 luni. Timp în care magazinele Duty Free continuă să funcţioneze.
Ministrul nu a răspuns la apeluri ca să ne ofere detalii ce se întâmplă cu afacerea care continuă să fie controlată de Ilan Şor.