Angajații fostelor întreprinderi de stat, riscă să primească o pensie mai mică decât cea la care ar avea dreptul. Aceasta deoarece nu există reglementări foarte clare pentru reconstituirea vechimii în muncă.

Mai mulți angajați ai fostelor întreprinderi de stat, privatizate după 1990, riscă să rămână fără pensiile la care ar avea dreptul. Există mai multe probleme legate de reconstituirea pentru perioada de vechime în muncă a foștilor salariați care acum sunt pensionari.

Pe de-o parte, sunt foarte multe firme ale căror arhive au fost pierdute sau distruse, după privatizare sau chiar lichidare. Or, în lipsa documntelor de personal, este foarte dificil ca un fost salariat să-și poată reconstitui perioada pe care a lucrat-o.

Pentru a remedia cât de cât situația, unele instanțe obligă companiile să reconstituie vechimea în muncă pe baza unor documente contabile. Or, acest lucru nu este totdeauna în regulă deoarece actele contabile nu reflectă întotdeauna veniturile obținute de persoanele în cauză.

În aceste spețe, practica nu este unitară. Unii judecători resping solicitările reclamanților, însă alte intanțe cer companiilor să le reconstituie vechimea în muncă în baza documentelor de contabilitate.

Ce spune Codul Muncii despre refacerea vechimii

În acest context trebuie spus că nici Codul muncii nu este foarte clar, situațiile fiind prevăzute în articolul 279.

„(1) Vechimea în muncă stabilită până la dată de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă.

(2) După dată abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la dată de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competență să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluționa potrivit dispozițiilor acestui act normativ.

(3) Angajatorii care păstrează și completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor în mod eșalonat, până la dată de 30 iunie 2011, pe baza de proces-verbal individual de predareprimire.

(4) Inspectoratele teritoriale de muncă ce dețîn carnetele de muncă ale salariaților le vor elibera până la dată prevăzută la alin. (3), în condițiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.

(5) Anunțul privind pierderea carnetelor de muncă emise în temeiul Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a”, stabilește Codul Muncii.

Situația de la o companie românească

O astfel de situație a fost întâlnită la SC Microelectronica SA. Este o companie privatizată în decembrie 1998 și care acum se confruntă cu numeroase procese. Aceasta deoarece foștii angajați solicită instanțelor să oblige întreprinderea să le reconstituie drepturile de pensie. Societatea nu mai deține arhivă de personal și motivează că aceasta nu a fost predată noului proprietar, la momentul privatizării. Acest lucru a fost recunoscut și de Florian Daniel Geantă, președintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAS), într-o adresă pe care a trimis-o, într-un astfel de proces, la Tribunalul București.

În aceste condiții, reprezentanții firmei nu sunt de acord cu judecătorii care decid ca vechimea în muncă a foștilor salariați să fie stabilită în baza documentelor contabile

„Judecătorii, pe baza documentelor contabile, te pun să refaci documentele de muncă. Ceea ce este imposibil, din cauză că în contabilitate nu sunt documente de muncă. În schimb, contabilul urmărește să calculeze impozitul la sumă, fără să-l intereseze dacă acea sumă provine din muncă sau din sporuri. Dacă tu primești 1.000 de lei, din care 800 sunt din ore de muncă, iar 200 din sporuri, ambele sume se impozitează la fel.

Nu-l interesează pe contabil sursa veniturilor, nu ține evidență separată, de vreme ce ele se impozitează la fel. Din contabilitate nu se poate reface activitatea de muncă (nu scrie că ai lucrat pe macara sau că ai făcut muncă de birou), decât poate în cazuri speciale – eventual dacă vorbim despre vreo firma care să țînă contabilitatea separate”, a declarat inginerul Liviu Jalba, administratorul Microelectronica SA, conform luju.ro.

Soluția ar fi un recurs în interesul legii

Potrivit spuselor sale, nu există posibilitatea ca documente din contabilitate să fie opozabile în calitate de documente de muncă. Aceasta deoarece un fluturaș de salariu – întocmit de cineva nespecializat în domeniul resurselor umane – nu poate fi considerat document de muncă.

În acest context, pentru a rezolva situația ar fi nevoie de un recurs în interesul legii, prin care să fie unificată practica judiciară practicii judiciare.