În urmă cu puțin timp, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a renunțat la măsura prin care statul decidea cât să coste alimentele, așa cum se întâmpla în comunism, când în piețe era impus un „mercurial”, adică o listă de prețuri maximale. O astfel de măsură a fost dur criticată de mediul de afaceri și, pe deasupra, nicio țară care a încercat să o aplice n-a avut succes. Mai mult, CJUE a declarat ilegale astfel de imixtiuni în funcționarea economiei de piață.

De exemplu, plafonarea prețurilor în Croaţia şi Ungaria s-a dovedit a fi un mare eșec. Dar ministrul Agriculturii din România și Guvernul, contrar recomandărilor Comisiei Europene, au forțat intrarea în vigoare o măsură de plafonarea cotei de adaos comercial. Suplimentar, Guvernul pregătea o plafonare a adaosului comercial la toate produsele procesate în țară.

Plafonarea prețurilor „îngroapă producătorii români”

Guvernul României a vrut să introducă plafonarea prețurilor la toate alimente românești, nu doar pentru produsele de bază așa cum era până în prezent. Mai exact, Ministerul Agriculturii avea pregătită o Ordonanță de urgență prin care să extindă plafonarea adaosului comercial și la alimentele provenite din import.

Și, chiar dacă sună bine la prima vedere pentru cumpărători, comercianții s-au arătat îngroziți deoarece o astfel de măsură, care i-ar putea falimenta, fiind nevoiți să crească prețurile produselor nealimentare pentru a putea acoperi pierderile.

În contextul măsurilor pregătite de Ministerul Agriculturii, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, a declarat exclusiv pentru Evenimentul Zilei că „măsura de plafonare a prețurilor este una pur politică în campanie electorală și ea nu poate aduce decât rezultate negative. În primul rând nu  poți să te implici într-o plafonare a prețurilor într-o piață liberă și nu poți să impui nici producătorului, nici comerciantului un anumit timp de de adaos comercial pentru că nu e corect.

În al doilea rând o astfel de măsură ar putea determina ca multe societăți de producție mică și până la mijlocii să nu reziste impactului și să dispară de pe piață. Ori noi avem nevoie și de societăți care produc alimente și și de fermieri de nivel mic până la mediu pentru că ei sunt cei care pot asigura hrana populației”.

Plafonarea prețurilor s-a dovedit a fi un eșec. Sursa foto: Pixabay

Datele Euro­stat cu privire la Croaţia şi Ungaria

Datele publicate de Euro­stat arată că această mă­sură a eşuat cu privire la ieftinirea coşului de cumpărături de bază. Mai exact, inflaţia alimentară din cele două state europene a crescut:

• Croa­ţia a crescut cu 19,7% în perioada ianuarie 2022 și ianuarie 2023,
• În Ungaria inflația a urcat cu nu mai puţin de 62,4%.

Exemple concrete: Uleiul de floarea-soarelui se vinede în Croaţia la 2,12 euro pe litru, lap­te­le la 0,98 euro şi făina la 0,80 euro. În Ungaria toate magazinele sunt obligate să limiteze preţurile za­hă­rului, uleiului de floarea-soare­lui, laptelui, pieptului de pui şi pulpei de porc.

În perioada menționată, inflaţia alimentară de aproape 50% a fost mult mai ridicată decât media UE. Mai mult, Guvernul maghiar va menţine toate aceste măsuri care ajută la combaterea inflaţiei, a declarat recent Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban.

„Dacă vii să plafonezi prețurile atunci i-am nenorocit pe toți”

Pe fondul celor întâmplate în câteva state europene, Dragoş Frumosu este de părere că „Dacă discutăm despre industrie, sigur și industria produce, este evident și vine în completare vis-a-vis de numărul populației, adică este logic că ambele trebuie să  fie legate de una de alta și să fie în același timp și o diferență în ceea ce privește raportul preț calitate.

În momentul în care vii să plafonezi prețurile atunci, să nu spunem că i-am nenorocit pe toți, să spunem că i-am afectat negativ pe toți și foarte mulți vor dispare de pe piață”.

Mai mult decât atât, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, ne-a mai declarat că „România are prețuri la alimente egale sau în unele situații chiar mai mari cu același tip de produs alimentar din import. De ce se întâmplă lucrul ăsta?

Pentru că avem preț plafonat la energie mai mare decât prețul energiei de pe piața liberă, pentru că avem preț mai mare la gaze decât prețul de pe piața liberă, pentru că acestea sunt interesele guvernului în ideea de a strânge cât mai mulți bani la buget pe fondul împrumuturilor uriașe făcute de-a lungul vremii, bani pe care nu știm pe ce s-au cheltuit și mai mult decât atât tu minister al Agriculturii să vii cu niște politici care să vină în sprijinul fermierilor, să vii cu niște falilități astfel încât omul ăsta să reziste pe piață”.

Cum au procedat alte state europene

Mai trebuie menționat faptul că niciun alt guvern nu a mai impus plafonarea prețurilor. De exemplu, spaniolii au redus TVA-ul la unele alimente de bază şi au lansat un pachet de măsuri cu scopul de a combate inflaţia, dar și la ei fără rezultat.

Din rândul altor guverne europene, cel din Franța a investit în combaterea inflaţiei până la 20 de miliarde de euro. Pe locul doi se află guvernul din Germania, cu 12 miliarde, iar pe trei vine Spania cu 10 miliarde.

De asemenea, Portugalia, Grecia şi Italia au cheltuit mult mai puţin, și anume, 725, 650 şi respectiv 500 milioane de euro.

Plafonarea prețurilor s-a dovedit a fi un eșec. Sursa foto: Pixabay

Plafonarea prețurilor distruge industria alimentară românească

Dragoş Frumosu vine cu un sfat pentru fermieri. Le recomandă „să se asocieze, să-și deschidă magazine proprii, mă refer la asociații, în felul ăsta putem să concurăm și nu ne vom  mai plânge că nu ne primește pe raft, că primește cantități mici, că marfa noastră românească  e mai ascunsă față de marfa din import”.

O altă sugestie din partea lui Dragoş Frumosu: „Ar trebui să facem cum a procedat Franța, Polonia și alte țări membre UE. Mai mult decât atât, există o lege care armonizează printr-o ordonanță dată în urmă cu ceva ani care respectă niște reglementări europene și spune așa:

„Comerciantul care vinde același timp de produs la raft, produs făcut de mai multe firme, pot prin lege să oblig comerciantul să pună același adaus comercial. În felul acesta pot să stabilesc niște prețuri care să fie mai decente pe piață. Adică nu vin și pun la biscuiții de import un adaos de 5%  și la biscuiții din România pun adaos de 50%.  Și normal că marfa românească devine mai scumpă”.

„Sunt convins că nici procesatorii, nici comercianții nu acceptă”

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, a mai subliniat că „Ministrul Agriculturii poate să aplice această lege. De ce nu vrea? Din  punctul meu de vedere, presupun că sunt mai importante pentru el rețele comerciale mari, așa cum pentru președintele României este mai importantă agricultura Ucrainei”.

„Eu consider că această măsură de încercare de plafonare a tuturor prețurilor alimentelor românești nu face altceva decât ceea ce s-a întâmplat timp de 30 de ani în agricultură. Care în mare parte este distrusă și urmează distrugerea industriei alimentare  românești prin astfel de măsură, dacă va fi acceptată”.

Dragoş Frumosu este convins că „nici procesatorii, nici comercianții nu acceptă indiferent de ce spune ministrul Agriculturii și să nu uite că este un reprezentant al oamenilor care produc în România, să-i iasă din cap aceste măsuri aberante și dacă lucrurile vor continua așa probabil că va avea surpriza ca un număr mare de angajați din industria alimentară să vină la poarta Ministerului. Poate chiar în prejma sărbătorilor  dacă continuă în ritmul ăsta”, a mai explicat în exclusivitate pentru evz.ro, Dragoş Frumosu.

Cum trebuie interpretată decizia CJUE cu privire la plafonarea prețurilor

În septembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat în cauza C-557/23 (Cauza SPAR) cu privire la compatibilitatea măsurii maghiare de reglementare a prețurilor unor produse agricole de bază și vânzarea unor cantități prestabilite a acestora cu dreptul Uniunii Europene.

În urma analizei, CJUE a concluzionat că „un stat membru ar putea invoca obiectivul combaterii inflației sau protecției consumatorilor defavorizați pentru a justifica măsuri care aduc atingere sistemului de stabilire a prețurilor în condiții de concurență efectivă pe care se întemeiază Regulamentul OCP”.

De asemenea, în raport se mai arată că „măsurile de stabilire a unui preț maxim, precum și obligația de oferire spre vânzare a unei cantități determinate de produse trebuie să îndeplinească condițiile privind proporționalitatea, respectiv (i) să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit și (ii) să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv” (...).

Plafonarea prețurilor s-a dovedit a fi un eșec. Sursa foto: Pixabay

CJUE mai arată că „Regulamentul OCP trebuie interpretat în sensul că se opune unei măsuri naționale care, din cauza unei situații de urgență, pe de o parte, impune unui distribuitor să ofere spre vânzare produse agricole care intră în domeniul de aplicare a acestui regulamentul la un preț reglementat și într-o cantitate zilnică medie înregistrată în stocul distribuitorului într-un an de referință și, pe de altă parte, prevede impunerea unei amenzi în caz de încălcare a obligațiilor prevăzute de această măsură națională”.

Care sunt implicațiile concluziilor CJUE

Foarte important: deciziile preliminare, precum cea din Cauza SPAR, sunt obligatorii atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru toate instanțele din statele membre.

Mai exact, „orice stat membru care intenționează adoptarea unor măsuri similare cu cele adoptate în Ungaria, respectiv plafonarea prețurilor la alimente și/ sau impunerea comercializării unei cantități zilnice de alimente, trebuie să se asigure că respectă principiul proporționalității”.

Dovada respectării principiului proporționalității va fi cu atât mai dificil de realizat dacă adoptarea unor astfel de măsuri ar avea loc într-un context similar și în baza unor justificări comparabile cu cele din Cauza SPAR.

Plafonarea prețurilor s-a dovedit a fi un eșec. Sursa foto: Pixabay

Comisia Europeană solicită României să elimine restricțiile legate de stabilirea prețurilor

Comisia Europeană a inițiat în octombrie o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României (INFR(2024)2194) pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.

• România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile peste un anumit prag de preț la un fond de tranziție energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.
• Plafonările la producători sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă a energiei electrice, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind regulile comune pentru piața internă a gazelor naturale.
• Aceste măsuri limitează libertatea producătorilor de energie electrică și gaze de a-și determina prețurile angro în România.
• Măsurile restrâng principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor.

România, se arată în comunicat, „are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, potrivit ec.europa.eu.