Ministerul Educației a pus în discuție publică un ordin de ministru prin care profesorii ar urma să fie obligați să completeze o declarație de interes pe propria răspundere în care să precizeze orele de meditații pe care le țin în privat. Măsura a stârnit stupoare în rândul profesorilor care acuză mijlocele propuse de către minister pentru realizarea acestui registru. Asta în condițiile în care în fiecare unitate de învățământ ar urma să fie desemnat un profesor anume, responsabil cu implementarea acestei măsuri. Sindicatele din educație spun că ministrul trebuie să retragă acest ordin, profesorii nedorind să devină „milițieni de serviciu”.

De la 1 ianuarie 2024, profesorii ar urma să fie obligați să depună la școala o declarație de interes pe proprie răspundere în care să declare activitățile de predare. Inclusiv, meditațiile și orele de predare în cadrul unor proiecte.

Aceste declarații ar urma să fie centralizate la direcțiile județene de învățământ preuniversitar. Și vor înlocui actualele inspectorate școlare. Directorii școlilor și liceelor au obligația să desemneze câte un profesor responsabil cu implementarea acestei cerințe. Aceștia vor trebui să adune declarațiile și să le centralizeze într-un Registru.

Ministerul vrea să știe ce meditații fac profesorii

Potrivit modelului din anexa ordinului de ministru, profesorii vor trebui să declare, în cazul meditațiilor, unitatea de învățământ la care este înmatriculat elevul, clasa la care învață și data la care se realizează meditațiile.

„Declarația de interese se face în scris, pe propria răspundere. Declarația cuprinde norma didactică, activitățile de predare, activitățile de pregătire cu elevii – meditații și activitățile didactice desfășurate în cadrul unor proiecte, îndeplinite de cel care o completează”, se arată în ordinul de ministru pus în dezbatere.

Documentul în cauză menționează că, la nivelul fiecărei școli, va exista un profesor însărcinat cu implementarea acestei sarcini. El are obligația de a verifica veridicitatea datelor înscrise în declarații.

„Responsabilul pentru declarațiile de interese și directorul unității de învățământ au obligația verificării concordanței informațiilor specificate în declarațiile de interese, de către persoanele care au obligația de a le completa, cu informațiile transmise compartimentului resurse umane din cadrul DJIP/DMBIP prin proiectul și planul de încadrare”, se mai arată în ordinul Ligiei Deca.

Sindicatele din educație spun că tocmai modul în care ministerul vrea să implementeze aceste declarații de interese a stârnit opoziția categorică a profesorilor. Liderii sindicatelor au precizat că profesorii nu sunt de acord să preia și rolul de „milițian” în școli.

Profesorii nu oferă meditații elevilor săi

„Este un proiect de ordin contestat, care a generat foarte multă nemulțumire în teritoriu. Iar singura soluție pentru minister este să-l retragă și să reînceapă discuțiile la nivelul comisiilor tehnice.

O simplă declarație și un registru la nivelul instituției de învățământ ar fi fost mai mult suficient. Însă, în momentul de față, vorbim de o procedură ce implică foarte multe documente și de profesorul care ar trebui să fie un fel de milițian de serviciu care să-și ia la întrebări colegii. Suntem de acord cu principiul că nu-ți poți medita elevii de la clasele unde predai. Asta deși în rural ai o problemă în condițiile în care ai un singur profesor care e pe mozaic de catedre. Principiul este în regulă. Să depui o declarație nu e nicio problemă. Dar modul în care acest principiu este pus în practică, partea birocratică mai ales. A făcut să fie perceput foarte prost în mediul preuniversitar”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.

Statul caută banii din meditații

Cum meditațiile cu elevii de la propria clasă sunt interzise în codurile de etică ale școlilor. Rolul acestui ordin nu ar fi altul decât de a încerca, încă o dată, de a fiscaliza veniturile profesorilor din meditații, sunt de părere experții în educație. Nu este prima încercare a Fiscului de a căuta să impoziteze aceste câștiguri. În urmă cu doi ani, ANAF introducea chiar obligația ca acești profesori să aibă casă de marcat. Ca și acum, măsura a fost primită cu ostilitate. ANAF nu a făcut public recent date privind numărul profesorilor care au declarat venituri din meditații. Ultimele cifre oficiale sunt din anul 2016. Atunci Fiscul preciza că numărul profesorilor era de puțin peste 2.500. După ce cu doi ani înainte erau înregistrați 2.100 de dascăli.

„De multă vreme autoritățile încearcă să fiscalizeze piața meditațiilor. Însă nu au reușit mai niciodată. Sunt foarte puțini profesori care își declară meditațiile la fisc,. Aceștia au PFA și toate actele în regulă. Vorbim însă de un număr foarte mic. Ceea ce își doresc să facă cu această măsură în școli, să se raporteze profesorii unul pe altul. Care are meditații, centralizat la nivel de școală. Nu știu cine-i prost să spună așa ceva. Elevii și părinții nu vor neapărat să se știe că merg la meditații și cu cine fac. Mai degrabă și-ar pune întrebarea, de ce anume apelează părinții la aceste meditații și nu se mulțumesc cu ce învață la școală?”, a declarat expertul în educație Ștefan Vlaston.

Practic, după noile modificări la Codul fiscal, profesorii cu PFA ar trebui să plătească un impozit de 10%. Aceasta în funcție de veniturile obținute, asigurări de sănătate, dar și contribuția la asigurările sociale (pensie).

România rămâne statul din UE cu cele mai mici încasări bugetare

„Ideea că profesorii au rămas ultimii în România care fac evaziune fiscală e o glumă. La noi evaziunea se face la nivel macro. Sunt miliarde de euro pe care ANAF-ul nu le colectează, iar întreaga industrie a meditațiilor nu înseamnă mai mult de 300 de milioane euro. Nu știu dacă statul ar câștiga mai mult de câteva milioane cu ordinul ăsta de pe urma profesorilor. Să se uite la companiile de stat care au miliarde de lei datorii de stat și pe care nu le deranjează nimeni. Însă, în schimb, sunt luați la rând profesorii care au probabil cele mai mici salarii.

De ce contribuabilii români de ce nu plătesc voluntar taxele și impozitele, asta ar trebui să fie întrebarea autorităților? Din cauza corupției, ce vedem noi e vârful icebergului – un Buzatu, că auzim de regii asfaltului, de regii zăpezilor și tot așa. Atunci, oamenii se întreabă rațional, de ce să mai dau banii la stat? Ca să facă ce cu ei?”, a mai declarat Ștefan Vlaston.

Finanțarea Educației, pe ultimul loc

Măsura vine în contextul în care, în acest an, Educația a avut cel mai mic buget alocat de la Revoluție. Experții în domeniu au spus că procentul de 2,1% alocat în decembrie 2022 nu a făcut decât să mențină funcționarea sistemului în sistem de avarie. În acest an, în lunile mai și iunie, profesorii au fost în grevă generală timp de trei săptămâni. Ei au acceptat încheierea protestului doar după promisiunea că din ianuarie 2024 salariile în sistem vor fi majorate considerabil. Situația financiară în care s-a găsit actualul Guvern, în încercarea disperată de a ține deficitul sub control conducând la majorarea taxelor. A dus chiar la îngrijorarea că Executivul nu-și va respecta promisiunile.

De ce elevii merg să facă meditații?

Profesorul Ștefan Vlaston este de părere că în România industria meditațiilor este dezvoltată tocmai pentru că școala nu oferă elevilor pregătirea necesară.

„Dacă comparăm cu alte țări, la noi întreaga industrie a meditațiilor e mult mai dezvoltată pentru că școala nu oferă serviciile cerute de oamenii care plătesc acest bun public prin taxe și impozite. Adică, elevii nu obțin la finalul celor 12 ani de studii competențele cerute de universități sau cerute de piața muncii. Așa că, în final, ordinul acesta de ministru nu o să aibă niciun efect, pentru că nu cred că profesorii se vor pârî unii pe alții pentru a plăti mai multe dări la stat”, a mai precizat Ștefan Vlaston pentru fanatik.ro.

Expertul în educație Mihai Maci, este de părere că asistăm, la fel ca în fiecare an, la aceleași încercări futile ale autorităților de a impozita industria meditațiilor. În opinia acestuia, autoritățile par să ignore chiar cauzele fundamentale ce au dus la dezvoltarea și persistența acestei industrii. Elevii nu sunt pregătiți în școli. Acesta susține că statul, chiar prin modul în care sunt structurate aceste ore, încurajează această industrie tocmai pentru a acoperi slaba salarizare a profesorilor.