Călin Popescu Tăriceanu susţine că doraul instrumentat de DNA, pentru acuzaţiile privind presupusa mita de 800.000 de euro ,se întemeiază pe declaraţiile unui martor care nu este deloc credibil.
Într-o declaraţie de presă, Călin Popescu Tăriceanu a precizat că respectivul martor le-a relatat procurorilor o situaţie care s-ar fi petrecut la sfârşitului anului 2008, dar care nu avea cum să aibă loc. Secretarul general al guvernului condus de Tăriceanu nu se mai afla în funcţie la data la care martorul susţine că ar fi încercat să-l “forţeze” să facă o plată privind licenţele Microsoft în baza hotărârilor de guvern, scrie luju.ro.
Iată declaraţiile lui Călin Popescu Tăriceanu:
„Acuzatiile se bazeaza pe faptul ca hotararile de guvern care au fost date ar fi favorizat o anumita firma. Am explicat ca aceste HG nu au facut decat sa puna in legalitate institutiile din Romania, intrucat erau folosite licente Windows fara sa fi existat vreo plata pentru utilizarea lor. Guvernul nu a facut decat un act de intrare in legalitate. Aceste hotarari sunt pe deplin legale (…)Este un martor, director in ministerul Comunicatiilor, care spune asa: 'La sfarsitul lui 2008, secretarul general al guvernului, insotit de o comisie din ministerul de Finante, a venit la minister ca sa ma forteze sa fac o plata in temeiul HG. Am refuzat acest lucru, si mi-am imaginat ca secretarul general al Guvernului, domnul Bolojan, nu ar fi facut acest lucru daca nu ar fi primit aceasta misiune din partea primului-ministru. Am refuzat sa fac acest lucru'. Aici sunt trei minciuni. Nu mai era Secretariatul General responsabil de aceasta problema. De la inceputul lui 2008 aceasta chestiune a fost transferata la ministerul Comunicatiilor. HG nu au prevazut obligatia vreunei plati in 2008. Secretarul general al Guvernului nu mai era de mult domnul Bolojan. Era primar la Oradea. Procurorii pun toate aceste lucruri ca acuzatie solida. Toate bazaconiile astea, pe care le spune un martor, probabil sub presiune, sunt folosite ca argumente ale acuzarii. Asta este dovada ca dosarele sunt facute in continuare in acelasi stil politic. Resping in totalitate acuzatiile. (...)
Primul lucru pe care doresc sa-l subliniez este ca acest demers al procurorilor materializat intr-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte de coruptie are un scop bine definit, si anume sa ma intimideze pe mine si pe cei care doresc sa ma urmeze in aceasta lupta pe care am declansat-o cu patru ani in urma pentru a semnala excesele si gravele abuzuri care s-au petrecut in Romania, in justitia din Romania. De asemenea, acest demers are menirea de a amplifica confuzia care domneste astazi in societate, printre cetateni, care cu greu mai pot sa distinga ceea ce este corect de ceea ce e incorect, ceea ce e bine fata de ceea ce e rau. Sigur ca acest demers are un efect pervers, pentru ca el promoveaza neincrederea in institutii, da impresia oamenilor ca Parlamentul este ocupat, mobilat de oameni care sunt toti corupti, ca Guvernul este incapabil, ca primarii nu conduc localitatile decat spre beneficiul propriu. Si sigur ca atunci concluzia care vine in mod firesc este urmatoarea: nu ar fi mai bine ca Romania sa fie condusa de 100 de procurori vanjosi, impreuna cu 200 de ofiteri cu ochi albastri care asculta pe toata lumea si decid ei cine e bine sa conduca Romania si cine nu, in pofida voturilor date de cetateni. Ce mai conteaza votul cetatenilor? Lasati-ne pe noi ca facem noi curatenie, ii dam la o parte pe unii si ii punem pe ai nostri sa conduca tara. Asta a fost esenta demersului in ultimii 10 ani facut de asa-zisele institutii care combat coruptia(...)
V-am explicat ceva important, si anume ca procurorii nu au dreptul sa ancheteze oportunitatea deciziilor Guvernului. Se refera la deciziile luate de Guvernul pe care l-am condus, despre care procurorii spun ca ar fi fost luate ca sa favorizeze pe cineva. Daca exista o baza nelegala care a dus la luarea acestor hotarari, procurorii ar fi trebuit sa semnaleze acest lucru, ceea ce nu e cazul. Trageti concluzia.
Ancheta au facut-o, dar ei nu au niciun fel de proba care sa demonstreze ca aceste hotarari s-ar fi luat in mod nelegal. Ei pun in discutie, asa cum v-am spus, ideea ca aceste hotarari ar fi fost luate ca sa i se faca o favoare firmei Microsoft. Guvernul a intrat in legalitate facand aceste hotarari de guvern, Guvernul nu a facut nicio plata care sa poata duce la suspiciunea ca eu as fi obtinut foloase necuvenite in mod indirect. si daca aceste hotarari ar fi fost nelegale, puteau fi atacate in contencios-administrativ, sau Guvernul care a urmat putea sa le anuleze. Nu le-a anulat, din contra, si-a asumat obligatiile care ne reveneau (…)
Nimeni nu-i impiedica pe procurori ca aceste asa-zise suspiciuni rezonabile sa le fi insotit de dovezi, de probe. Era necesar acest lucru. Suspiciunile nu pot sa tina loc de probe.”
Recomandările noastre
