Studiile științifice nu demonstrează într-o manieră convingătoare eficiența măștii în oprirea răspândirii coronavirusului; o analiză a situației din diferite țări ar putea fi însă edificatoare.
The Federalist a studiat grafice ale evoluției cazurilor de persoane infectate cu COVID-19 în zece state, înainte și după introducerea obligativității poartului de mască.
Guvernul de la Viena a fost unul dintre primele care au adoptat purtarea măștii, la zece zile după ce numărul de cazuri a înregistrat o scădere.
Tendința de scădere nu s-a schimbat – nici în bine, nici în rău – după introducerea măștii. Însă, după o bună perioadă în care austriecii au purtat mască, numărul de cazuri a început din nou să crească, ele fiind în prezent de patru ori mai mari decât la momentul impunerii măștii și tendința este de creștere.
Germania a introdus de asemenea obligativitatea măștii pe o pantă descendentă a numărului de cazuri. După o continuare a tendinței de scădere și o menținere la un nivel scăzut, infecțiile au început să crească agresiv.
Franța înregistrează în prezent cu 1000% mai multe cazuri decât în momentul în care au introdus obligativitatea purtării măștii, în ciuda unui dintre cele mai mari procente de respectare a acestei reguli din lume, scrie The Federalist.
Spania a introdus obligativitatea măștii cam în același moment cu Franța, și într-un moment de minim al numărului de infectări (de ce?). A fost țara cu gradul cel mai mare de respectare a regulii purtării măștii din întreaga Europă. Și, cu toate acestea, în Spania se înregistrează acum un număr de infectări zilnice de 1500% față de momentul introducerii măștii.
La trei luni după ce a introdus portul măștii, Marea Britanie înregistrează și ea un număr de cazuri cu 1500% mai mare, având de asemenea un grad mare de respectare a acestei reguli.
Belgia a introdus obligativitatea măștii la scurt timp după Marea Britanie și acum are probabil cea mai mare rată de infectare din lume.
Italia a avut un procent mare de persoane care poartă mască, deși guvernul nu a introdus obligativitatea acestei măsuri. Recent, exlozia numărului de cazuri au determinat executivul de la Roma să o adopte, însă rezultatul a fost dezamăgitor: măștile nu au reușit să încetinească ritmul infectărilor, dimpotrivă acesta a înregistrat o nouă explozie.
Rezultate similare s-au înregistrat și în Irlanda, Portugalia, Israel și multe alte țări, scrie The Federalist.
Indiferent cât de stricte au fost legile de impunere a măștii sau nivelul de respectare a lor din partea populației, de fiecare dată cazurile au înregistrat o scădere și apoi o creștere în jurul acelorași date.
În ceea ce privește Statele Unite, americanii au dovedit o supunere față de regula purtării măștii chiar mai mare decât a germanilor, de pildă.
Însă efectul a fost asemănător celui înregistrat în Europa.
De exemplu, California a impus măștile în iunie, însă aceasta nu a împiedicat o creștere a cazurilor cu 300%, iar statul rămâne cu unul dintre cele mai aspre regimuri de izolare la patru luni de la adoptarea măsurii.
Hawaii a avut unul dintre lockdown-urile cele mai devastatoare din punct de vedere economic și fost printre primele state care au impus portul măștii. Acest lucru nu a împiedicat ca numărul de infectări să crească cu 1000%.
Texasul (cu măști) și Georgia (fără) au înregistrat evoluții aproape identice ale numărului de infectări.
Pentru cei interesați, iată și o comparație a numărului de decese.
Și, totuși, de ce măștile nu funcționează pentru protejarea marelui public?
Întâi, că pe marea majoritate a cutiilor cu măști scrie clar: „Nu sunt destinate scopurilor medicale și nu au fost testate pentru a reduce transmiterea bolilor”.
Măștile pot fi eficiente într-o oarecare măsură atunci când sunt perfect lipite de față, corect așezate, schimbate cât mai des și când sunt dotate cu un filtru special conceput pentru particule de dimensiunea unui virus, scrie The Federalist.
Or aceste condiții nu sunt îndeplinite de măștile disponibile în mod curent pe piață pentru marele public. Fără a mai vorbi de improvizațiile domestice.
Dacă se dorește cu adevărat ca măștile să protejeze eficient împotriva coronavirusului, atunci este nevoie de măști concepute special după teste științifice adaptate.
Autoritățile sanitare ar trebui apoi să facă recomandări privind tipurile exacte de măști care și-au dovedit eficiența în aceste teste, mai scrie publicația americană.
După care, măștile eficiente, dacă există așa ceva, ar trebui distribuite grupurilor sociale foarte vulnerabile, „pentru a fi folosite doar în circumstanțe excepționale”.
„Ar fi puțin util pentru populație în ansamblul său să poarte mască tot timpul, căci, dacă o protecție punctuală ar putea fi posibilă, nu este posibilă în acest moment eradicarea virusului sau oprirea răspândirii sale”, scrie The Federalist.
Și analiza conchide:
„Utilizarea universală a măștilor neștiințifice este deci mai aproape de superstiția medievală decât de știință, însă numeroase instituții de putere au investit prea mult capital politic în legenda măștii, așa că dogma se perpetuează.”
Și încă:
„Discursul oficial spune că dacă numărul de cazuri scade este grație măștilor. Dacă numărul de cazuri crește, atunci înseamnă că măștile au prevenit și mai multe îmbolnăviri.”
Discursul oficial ignoră cazuri ca ale Suediei sau statului american Georgia, care nu au impus obligativitatea măștii, și elimină noile dovezi științifice, dacă acesta nu susțin scopul politic dorit, mai scrie analiza The Federalist.
Astfel, de pildă, sunt împiedicate să fie date publicității rezultatele singurului test aleatoriu care a investigat dacă măștile chiar protejează de COVID-19.
Inclusiv un laureat Nobel a fost cenzurat pentru că datele și graficele sale despre COVID au fost considerate indezirabile.
Sunt funeste vremurile în care politica se amestecă cu știința. Martin Kulldorf, profesor la Harvard Medical School, și o autoritate în metodele de observare a bolilor și a epidemiilor, descrie actualul mediu științific din jurul COVID-19:
„După 300 de ani, Epoca Luminilor s-a stins.”