Miercuri după-amiaza, Mario Draghi a fost desemnat premier al Italiei. Cum va gestiona criza sanitară din Italia.

Mario Draghi este noul premier al Italiei, după ce după-amiaza zilei de miercuri a fost desemnat de către președintele Sergio Mattarella să formeze un nou guvern, capabil să înfrunte criza sanitară, socială și economică. Draghi se bucură de prestigiu internațional și a fost, printre altele, președinte al Băncii Centrale Europene și al Băncii Centrale a Italiei.

Mario Draghi va avea sarcina să formeze un nou guvern de "înalt profil" care, în deplinătatea propriilor puteri, să poată combate coronavirusul, să înfrunte criza socială și să gestioneze cele peste 200 de miliarde de euro din Fondul de redresare economică, a declarat președintele italian, Sergio Mattarella. Premierul desemnat a chemat partidele politice la consultări.

Draghi nu are nicio îndoială cu privire la măsurile pe care guvernele europene trebuie să le ia pentru a ieși din criza economică declanșată de pandemie.

El și-a expus ideile negru pe alb încă de acum un an, pe 25 martie 2020, într-un articol scris pentru "Financial Times" și intitulat: "Ne confruntăm cu un război împotriva coronavirusului și trebuie să ne mobilizăm în consecință".

Raționamentul său este simplu: dacă Statul nu intervine cu o mobilizare totală a economiei sale, crescând datoria publică, economia se va prăbuși.

Bilanțurile private care se deteriorează deja rapid vor duce la recesiune. Prin urmare, este necesară o schimbare de mentalitate, la fel ca cea din timpul războiului.

Mario Draghi este noul premier al Italiei

Pe scurt, "whatever it takes".

Iată cele zece puncte-cheie ale acestei analize:

- Pentru a evita o depresie prelungită și daune ireparabile, datoria publică trebuie crescută semnificativ;

- Pierderea veniturilor din sectorul privat și toate datoriile care vor fi suportate pentru a compensa acest lucru, trebuie să fie absorbite, total sau parțial, de bugetele publice;

- Statul trebuie să-și folosească propria putere de foc pentru a proteja cetățenii și economia de șoc: sectorul privat este incapabil să îl absoarbă;

- Statele au făcut întotdeauna acest lucru în perioade de urgență: să ne gândim la războaiele mondiale, când efortul belic a fost finanțat printr-o creștere a datoriilor și doar într-o mică măsură (în Italia și în Germania) printr-o creștere a impozitelor;

- Prioritatea nu trebuie să fie doar asigurarea unui venit de bază celor care își pierd locul de muncă, dar persoanele trebuie protejate în mod special de riscul de a-și pierde locul de muncă;

- Beneficiile de șomaj și amânarea termenelor fiscale sunt bune, dar este nevoie de sprijin imediat în ceea ce priveşte lichiditățile, astfel încât companiile să își poată acoperi cheltuielile;

- Întregul sistem financiar trebuie mobilizat: piețele de obligațiuni, în principal pentru companiile mari, sistemele bancare și, în unele țări, chiar și sistemele poștale;

- "Nu" întârzierilor birocratice;

- Este de dorit ca băncile să permită descoperirea de conturi, să deschidă linii de credit, să înceapă să împrumute fonduri la cost zero companiilor dispuse să salveze locuri de muncă, devenind astfel un vehicul pentru politicile publice;

- Pentru a evita falimentul companiilor, fie guvernele vor compensa direct cheltuielile celor care se îndatorează, fie vor trebui să compenseze garanțiile insolvenților. Prima ipoteză este mai bună pentru economie, spune Draghi, în timp ce cea de-a doua este mai puțin împovărătoare pentru bugete.

https://it.euronews.com/2021/02/03/il-possibile-programma-di-governo-di-mario-draghi-in-10-punti

TRADUCERE: RADOR