Benzinărie. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Germania se confruntă cu creșteri semnificative ale prețului benzinei, aproape 5% în ultimele săptămâni, mai mult decât media UE. Guvernul analizează măsuri pentru a limita impactul și acuză companiile petroliere de creșteri nejustificate, relatează Euronews.
Germania resimte cel mai puternic creșterile la prețul benzinei
În ultimele săptămâni, Germania a înregistrat o creștere de aproape 5% a prețului benzinei, depășind semnificativ media Uniunii Europene. În comparație, Franța și Austria au raportat majorări de aproximativ 2%, Estonia 3,6%, Luxemburg 3,5%, iar Slovacia și Ungaria doar 0,1%. Din cauza diferenței, autoritățile germane au decis să înființeze o echipă specială care să analizeze situația și să identifice eventuale practici abuzive ale companiilor petroliere.
Comisia Europeană monitorizează săptămânal evoluția prețurilor, iar Germania, împreună cu Olanda, Danemarca și Finlanda, a fost semnalată pentru creșterile mai accentuate. În prezent, șoferii din Olanda plătesc cea mai scumpă benzină din Europa, cu un preț mediu de 2,17 euro pe litru, urmată de Germania, cu 2,08 euro. Finlanda se află, de asemenea, în partea superioară a clasamentului, atât pentru benzină, cât și pentru motorină.
Taxele ridicate explică prețurile mai mari ale benzinei în Germania
Principala diferență între Germania și alte țări europene provine din structura fiscală. Germania aplică taxe și accize ridicate asupra combustibililor fosili, atât din motive ecologice, cât și pentru finanțarea infrastructurii. În plus, se adaugă o taxă pentru consumul de CO₂, care crește suplimentar costul benzinei.
Aceste măsuri înseamnă că orice creștere a prețului petrolului brut este resimțită mai intens de consumatorii germani. În alte state europene, precum Ungaria sau Slovacia, TVA-ul și accizele sunt mai mici, ceea ce atenuează impactul fluctuațiilor internaționale asupra prețului final la pompă.
Benzinărie. Sursa foto: Pixabay
Alte țări iau măsuri diferite pentru stabilizarea prețurilor
Unele țări au introdus reguli pentru a limita creșterile. Croația a implementat un plafon de 1,50 euro pe litru, valabil de la 23 martie, iar Ungaria limitează prețul benzinei la 1,51 euro și al motorinei la 1,59 euro, măsura fiind destinată doar rezidenților.
Austria a adoptat o regulă prin care stațiile de alimentare pot crește prețurile doar o dată pe zi, la prânz, reducerea fiind permisă în orice moment. Această abordare asigură mai multă transparență, însă nu garantează scăderea efectivă a prețurilor.
Politicienii germani acuză creșteri rapide nejustificate
Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a criticat faptul că prețurile cresc rapid ca urmare a costurilor ridicate ale materiilor prime, dar scad foarte lent. Ea a afirmat că guvernul vrea să "spargă acest mecanism" și a propus ca stațiile să fie limitate la o singură majorare de preț pe zi.
Sepp Müller, președintele echipei speciale, a acuzat ulterior companiile petroliere de "majorări abuzive". Întâlnirea a adus critici dure la adresa practicilor industriei, iar un studiu citat de Handelsblatt arată că firmele profită adesea de crize pentru a crește rapid prețurile. Profesorul de economie Ferdinand Fichtner a declarat: "Saltul recent al prețului nu poate fi explicat doar prin creșterea prețului petrolului."
Industria petrolieră respinge acuzațiile
La întâlnirea echipei speciale au participat reprezentanți ai BP și Shell, președintele Oficiului Federal pentru Concurență, Andreas Mundt, asociații de profil, grupuri de consumatori și ADAC. Industria petrolieră a respins acuzațiile, susținând că marjele nu s-au modificat de la începutul conflictului din Iran.
Christian Küchen, directorul Asociației pentru Combustibili și Energie, a criticat planurile de reglementare și a subliniat că mai mult de jumătate din prețul benzinei este constituit din taxe. "Dacă vrei să reduci prețul combustibilului pe termen lung, trebuie să vorbești despre componentele guvernamentale, nu despre interferența în competiție", a spus el.
