Maia Sandu: „Riscurile nu dispar, ci vor crește”. CNS adoptă măsuri dure pentru protejarea democrației și securității Republicii Moldova. Video

Sursa foto: Capture video

Republica Moldova. Întărirea securității Republicii Moldova în trei domenii identificate drept vulnerabile în ultimele procese electorale, reziliența informațională, securitatea cibernetică și combaterea finanțării electorale ilegale. Aceste lucruri se regăsesc în documentul aprobat de Consiliul Național de Securitate (CNS), prezidat de președinta Maia Sandu. Potrivit lui Sandu, acest document este un plan amplu de măsuri pentru consolidarea rezilienței democratice în anii 2026–2027. 

Președinta Maia Sandu a declarat că adoptarea Planului reprezintă un răspuns direct la necesitatea consolidării capacităților de apărare a statului în fața noilor riscuri. Manipularea informațională rămâne cel mai mare pericol pentru alegerile viitoare, mai ales în contextul evoluției rapide a tehnologiilor digitale și a instrumentelor bazate pe inteligență artificială.

„Reziliența informațională este, probabil, cea mai complicată sarcină a noastră. Vedem cât de mare este rolul inteligenței artificiale și cât de mult pot fi folosite aceste tehnologii noi pentru a manipula opinia cetățeanului”, a subliniat șefa statului.

Potrivit ei, o parte dintre măsurile prevăzute de Plan vor fi făcute publice, în timp ce altele vor rămâne confidențiale pentru a nu fi exploatate de actori ostili.

Investiții majore în securitatea cibernetică

O componentă esențială a Planului se referă la consolidarea securității cibernetice, după ce ultimele scrutine au scos în evidență puncte slabe ale infrastructurii digitale ale unor instituții publice.

„Ultimele alegeri au arătat vulnerabilități în unele instituții și asta înseamnă investiții în securitatea cibernetică. Vrem, în primul rând, ca toate instituțiile statului să aibă un raport foarte serios în ceea ce privește securitatea cibernetică”, a declarat Maia Sandu.

Ea a avertizat că nu doar instituțiile statului sunt ținte ale atacurilor cibernetice, ci și sectoare critice din mediul privat, inclusiv cel bancar.

Planul CNS mai include măsuri ferme împotriva finanțării ilegale a partidelor politice. Șefa statului a menționat implicarea directă a Kremlinului în ultimele trei procese electorale și a cerut îmbunătățirea instrumentelor de combatere a acestor operațiuni clandestine.

Un accent special este pus pe utilizarea criptomonedelor în transferuri netransparente.

„Provocarea cea mare o constituie criptovaluta și am văzut câte operațiuni netransparente s-au desfășurat în ultimele luni pentru finanțare ilegală, anume prin cripto”, a precizat președinta.

Informarea publică și educația digitală, priorități ale autorităților

Planul conține și măsuri de informare a populației, după ce autoritățile au constatat implicarea unor cetățeni în scheme ilegale, fără ca aceștia să conștientizeze consecințele cedării conturilor bancare unor persoane terțe.

Maia Sandu a punctat importanța educației digitale și a gândirii critice în prevenirea dezinformării și a manipulării în mediul online.

Reacție la anunțul lui Ilan Șor privind retragerea proiectelor din Republica Moldova

Președinta a comentat și declarațiile fugarului Ilan Șor privind „retragerea” proiectelor sociale și politice din Republica Moldova, anunț făcut de la Moscova.

Potrivit Maiei Sandu, acest anunț nu modifică abordarea Federației Ruse față de țara noastră.

„Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu Republica Moldova, din păcate. Ne-am dori să avem o relație normală și să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne. Dar, așa cum am văzut în ultimii ani și inclusiv după alegeri, atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat”, a afirmat președinta.

Ea a avertizat că riscurile la adresa securității naționale vor continua să crească, întrucât metodele de ingerință devin tot mai sofisticate.

„Riscurile nu doar că nu dispar, ci vor crește, pentru că devin mai complexe metodele prin care se intervine. De aceea am și aprobat astăzi un plan amplu de măsuri pentru consolidarea rezilienței democratice”, a declarat șefa statului.

Cazul camionului cu muniții de la frontiera Leușeni–Albița

Maia Sandu a comentat și dosarul contrabandei cu muniții și armament descoperite într-un camion moldovenesc oprit la frontiera româno-moldovenească.

Ea a anunțat că Guvernul elaborează un plan de combatere a traficului de arme, care va prevedea dotarea punctelor de trecere a frontierei moldo-ucrainene cu echipamente performante și tehnologii moderne.

„E o problemă mare cu care ne vom confrunta în continuare atât timp cât vom avea un război la hotar. Riscurile sunt mari”, a declarat președinta, menționând și intensificarea traficului de droguri în contextul războiului din Ucraina.

Instituțiile responsabile investighează cazul camionului cu muniții, iar autoritățile așteaptă clarificarea completă a circumstanțelor.

Potrivit informațiilor oficiale, în noaptea de 20 noiembrie, un camion cu numere moldovenești a fost reținut, fiind descoperite 26 de elemente de muniție, inclusiv un lansator sol-aer și o dronă „Geran-2”. Armamentul era ascuns în folii metalice, textile și lăzi de lemn, iar în acte figura drept „deșeuri metalice”.

Șoferul, originar din regiunea transnistreană, a fost reținut în România, declarând că nu cunoștea ce transporta. La Chișinău au fost reținute patru persoane, responsabili ai companiilor implicate și organizatorul schemei, toate plasate în arest preventiv pentru 30 de zile.

Conform Procuraturii Generale, armamentul ar fi fost introdus în Moldova prin contrabandă din Ucraina, cu implicarea unui „cărăuș”, iar specialiștii afirmă că armele sunt de origine rusească și reprezintă „trofee” capturate în Ucraina.

Drone rusești, tot mai des în spațiul aerian al Republicii Moldova

Președinta a comentat și incidentele recente privind survolarea ilegală a dronelor rusești. Ea a declarat că autoritățile lucrează la sporirea capacităților de protecție a spațiului aerian.

„Guvernul și Parlamentul poartă discuții cu partenerii internaționali în privința radarelor și altor echipamente necesare pentru depistarea și prevenirea intervențiilor ilegale în spațiul aerian. Nu există soluții magice. Încercăm să consolidăm capacitatea de depistare și de apărare”, a afirmat Maia Sandu.

În noaptea precedentă, activitatea punctului de trecere Giurgiulești–Reni fost suspendată temporar din cauza unui atac cu drone asupra orașului ucrainean Bolgrad. Măsura a durat 40 de minute.

În ultimele săptămâni, mai multe drone rusești au pătruns ilegal în spațiul aerian al Moldovei, unele atingând altitudini de 1.500 m și deplasându-se spre România. O dronă s-a prăbușit pe acoperișul unei case din Cuhureștii de Jos, raionul Florești, provocând evacuarea localnicilor.

Din 2021, Moldova a beneficiat de 197 milioane de euro prin Instrumentul European pentru Pace, fonduri destinate modernizării Armatei Naționale și consolidării apărării antiaeriene.