Afirmațiile lui Emmanuel Macron despre Africa creează o imensă nemulțumire. „Aș dori să-mi exprim indignarea”, spune președintele din Ciad.

Ipocrizia lui Macron

Franța a avut „dreptate” să intervină militar în Sahel „împotriva terorismului, din 2013”, dar liderii africani „au uitat să ne mulțumească”, a declarat Emmanuel Macron.

„Dispreț” și „paternalism neocolonial”: afirmațiile președintelui Macron, în special că liderii africani au „uitat să mulțumească” Parisului pentru intervenția sa în Sahel, sunt controversate, în Africa, dar și în Franța.

„Aș dori să-mi exprim indignarea față de afirmațiile făcute recent de președintele Macron, care frizează disprețul față de Africa și africani. Cred că a greșit epoca”, a declarat președintele Ciadului, Mahamat Idriss Déby Itno, într-un discurs ținut în timpul unei ceremonii de urări (de anul nou) la palatul prezidențial și publicat pe pagina de Facebook a președinției.

Macron, criticat în franța de extrema stângă

Tot marți, în Franța, partidul de extremă stânga radicală La France insoumise (LFI) a denunțat într-un comunicat afirmații care „arată o orbire care se învecinează cu nebunia” și dezvăluie „un paternalism neocolonial pur și simplu intolerabil”.

Franța a avut „dreptate” să intervină militar în Sahel „împotriva terorismului, din 2013”, dar liderii africani „au uitat să ne mulțumească”, a declarat Emmanuel Macron, luni, la Paris, în cadrul conferinței ambasadorilor, estimând că „niciunul dintre ei” nu ar gestiona o țară suverană fără această intervenție.

„Le-am propus șefilor de stat africani să ne reorganizăm prezența. Fiindcă suntem foarte politicoși, le-am lăsat primatul anunțului”, a declarat, luni dl Macron, referindu-se la retragerea militară a Franței, forțată în general, dintr-un numărul de țări africane în ultimii ani.

„Decizia de a pune capăt acordului de cooperare militară cu Franța este în întregime o decizie suverană a Ciadului”, a replicat președintele Déby, al cărui guvern a reacționat luni seară la declarațiile dlui Macron, denunțând „o atitudine disprețuitoare față de Africa și de africani”.

„O relație proastă”

Aceste declarații au fost condamnate luni și de Senegal. „Franța nu are nici capacitatea și nici legitimitatea de a asigura securitatea și suveranitatea Africii. Dimpotrivă, a contribuit adesea la destabilizarea anumitor țări africane, precum Libia, cu consecințe dezastruoase evidente pentru stabilitatea și securitatea Sahelului”, a declarat premierul Ousmane Sonko, care neagă de asemenea că retragerea armatei franceze din țara sa a fost negociată între Paris și Dakar.

Subiectul a fost marți pe primele pagini ale mai multor ziare locale, precum cotidianul privat „L'Observateur” care consideră că dl Sonko l-a „pus la punct pe Macron”.

„Ne-am săturat de acest discurs paternalist, Franța și Occidentul în general trebuie să învețe să vadă Africa într-o altă lumină”, a declarat marți pentru AFP Mandoumbé Mbaye, un profesor senegalez.

Țările din Africa vor „respect”

În opinia lui Alioune Tine, o figură a societății civile, „trebuie să reinventăm relații sănătoase împreună” cu Franța „prin dialog, respect reciproc și respect pentru suveranitatea statelor și să regândim suveranitatea de securitate”, care este „slăbiciunea statelor africane”.

„Ciadul și Senegalul nu au fost absolut deloc vizați de aceste comentarii (ale dlui Macron) din moment ce ceea ce a fost anunțat de Dakar și N’Djamena fusese deja implementat”, chiar dacă momentul acestor anunțuri „ne-a surprins”, a declarat marți pentru AFP o sursă diplomatică la Paris.

„Este o propoziție scoasă din context, dar dacă te uiți la discursul lui chiar înainte, el vorbește despre pierderile umane franceze în Sahel (58 de morți în mai puțin de un deceniu): el viza în mod clar țările AES (Alianța Statele din Sahel, n. red.) și în special Mali”, a subliniat ea

„Cu toții avem o relație proastă cu Mali”, având în vedere resursele umane, logistice și financiare semnificative folosite de Franța pentru a lupta acolo împotriva jihadiștilor „la cererea autorităților din Mali și când credeam că facem bine”.

„Deci da, președintele a exprimat ceva dezamăgitor pentru noi (...) Lecția este că avem nevoie de o abordare tranzacțională ca și ceilalți (parteneri non-africani) și să nu mai ne lăsăm înșelați”, a conchis ea.

Se bucură că au scăpat de Macron, dar se aruncă în brațele lui Putin

Luna trecută, Senegalul și Ciadul au anunțat plecarea soldaților francezi de pe teritoriul lor. Ciadul a fost ultimul punct de ancorare al Franței în Sahel, unde Franța avea până la 5.000 de soldați în cadrul operațiunii antijihadiste Barkhane, oprită la sfârșitul lunii noiembrie 2022.

Între 2022 și 2023, alte patru foste colonii franceze, Niger, Mali, Republica Centrafricană și Burkina Faso, au ordonat Parisului să-și retragă armata de pe teritoriile lor, unde ea era implantată istoric, și s-au apropiat de Moscova, potrivit La Libre Belgique.

(Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR RADIO ROMÂNIA)